Pericolele fraudei fiscale în România: o pierdere anuală de 9 miliarde de euro din TVA
România se confruntă cu o pierdere semnificativă de aproape 9 miliarde de euro anual din Taxa pe Valoare Adăugată (TVA), în principal din cauza fraudelor fiscale. Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al Parchetului European, a subliniat în urmă cu doi ani că reducerea fraudei cu TVA și a evaziunii fiscale este esențială pentru a asigura salarii mai mari și un buget mai echilibrat.
Deficitul de TVA în România: un raport alarmant
Conform ultimului raport al Comisiei Europene, publicat în decembrie 2024, România a înregistrat o pierdere de 8.4 miliarde de euro din neîncasarea TVA în anul 2022. Această sumă plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitul de TVA, cu o diferență de 30% între încasările estimate și cele efective.
Comisia Europeană a menționat că aceste pierderi sunt cauzate în principal de fraudele din domeniul TVA, evaziune, evitarea obligațiilor fiscale, falimente legale și erori de calcul.
Discuții publice și soluții propuse
Această problemă a fost readusă în atenția publicului recent, în contextul negocierilor pentru reducerea deficitului bugetar și formarea unui nou guvern. Președintele Nicușor Dan a descris situația economică a țării printr-o analogie: „Plătim o pizza medie, dar mâncăm o pizza mare”, făcând referire la riscurile de pierdere a fondurilor europene din cauza deficitului.
Cele 8.4 miliarde de euro neîncasate din TVA echivalează cu aproximativ 40 de miliarde de lei. Pentru a respecta ținta de deficit asumată de România în fața Comisiei Europene, de 7.5% din PIB, este necesar un surplus de 30 de miliarde de lei. Eugen Rădulescu, consilier la Banca Națională a României, a adus în discuție faptul că România nu reușește să încaseze 30% din TVA, în timp ce Bulgaria, cu un deficit de 7%, se pregătește să adere la zona euro.
Apeluri la acțiune din partea autorităților
În contextul în care se discută despre implementarea unor noi taxe pentru a acoperi deficitul bugetar, Kovesi a reiterat că lupta împotriva fraudei cu TVA ar trebui să devină o prioritate națională. Ea a subliniat că, pentru a obține salarii mai bune și un buget mai sănătos, este imperativ să se reducă semnificativ frauda fiscală.
Aceste declarații subliniază nevoia urgentă de reforme în sistemul fiscal românesc pentru a diminua impactul fraudei și a asigura o gestionare mai eficientă a resurselor financiare.
Frauda cu TVA în România: o problemă de amploare
În raportul de activitate pentru anul 2024, Parchetul European a anunțat deschiderea a 12 cazuri de fraudă cu TVA, având un impact financiar total de 195 de milioane de euro. Șefa EPPO a subliniat că, în România, nivelul de detectare a acestor fraude rămâne alarmant de scăzut.
Prejudicii semnificative la bugetul de stat
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a raportat, în aceeași perioadă, prejudicii de 2,18 miliarde de lei în urma activităților de descoperire și combatere a evaziunii fiscale, care include și frauda pe TVA. De asemenea, parchetele din țară, cum ar fi DNA și DIICOT, investigau cazuri de evaziune fiscală cu prejudicii estimate de 732 de milioane de lei.
Critici la adresa autorităților fiscale
Eugen Rădulescu, consilier BNR, a declarat că absența încasării a 9 miliarde de euro anual reprezintă o problemă gravă, subliniind absurditatea neglijării acestor fraude mari. El a afirmat că este inacceptabil ca autoritățile să nu acționeze în fața unei hoții atât de evidente.
Evaziunea fiscală, o problemă sistemică
Consiliul Fiscal a evidențiat că evaziunea fiscală în România a ajuns la un nivel „aproape instituționalizat”, iar în rapoartele din 2023 și 2024, a semnalat colectarea deficitară a TVA ca o „problemă de securitate economică”. Analiza a arătat că fraudele de tip carusel și rambursările de TVA, alături de numărul mare de contribuabili cu obligații fiscale, afectează semnificativ capacitatea de colectare a statului.
Mecanismele fraudei cu TVA
Recent, Kovesi a discutat despre modul în care se desfășoară fraudele cu TVA, în special între România și Bulgaria. În acest context, este important de menționat că în România, cotele standard de TVA sunt de 19%, iar regulile europene stabilesc că TVA-ul este încasat în țara de destinație a bunului. De exemplu, o firmă din România care achiziționează o mașină din Germania nu plătește TVA la prima tranzacție, dar trebuie să declare TVA-ul atunci când vinde mașina unui client din România.
Aceste scheme de fraudă sunt complexe; o firmă din Germania vinde o mașină unei firme din România, scutită de TVA. Apoi, firma română vinde mașina pe piața locală, dar dispare după ce încasează banii, lăsând statul fără veniturile aferente.
Frauda fiscală și firmele fantomă
Recent, au fost aduse în atenție diverse tipuri de fraude fiscale, una dintre ele fiind utilizarea firmelor fantomă, care generează pagube semnificative. Conform unui raport al Curții de Conturi, în 2023, ANAF a demarat un audit care a relevat că peste 47.000 de firme au acumulat datorii la bugetul de stat ce depășesc 30 de miliarde lei.
Schema frauduloasă tip carusel
Un alt tip de fraudă frecvent întâlnit în dosarele Parchetului European este frauda de tip carusel. Această schemă implică o firmă din România care vinde o mașină unui client din aceeași țară. Însă, pentru a beneficia de avantajele fiscale oferite de statele membre ale Uniunii Europene, firma respectivă declară, în mod fictiv, că mașina a fost vândută și cumpărată de alte companii din UE înainte de a ajunge la clientul final.
Frauda cu companiile bulgărești
O schemă specifică a fost identificată în legătură cu companiile bulgărești. Aceasta presupune că o firmă din România vinde o mașină fără a plăti TVA-ul, iar în documentele transmise către ANAF se menționează că mașina a fost importată din Bulgaria, deși acest lucru nu s-a întâmplat de fapt.
Explicația lui Laura Codruța Kovesi
Laura Codruța Kovesi a explicat modul în care funcționează aceste tipuri de fraudă: „Practic, trebuie să plătești o taxă pe care nu o achiți, iar acest lucru poate fi realizat prin diverse metode. De exemplu, pot să declar că am exportat 100 de laptopuri în Germania, fără a face efectiv această tranzacție. Fie nu declar deloc exportul și nu plătesc taxe, fie declar o valoare mai mare sau un număr mai mic de bunuri. După ce primesc TVA-ul înapoi, păstrez produsele în România, fără a le trimite efectiv în Germania. Mai mult, pot să creez firme fantomă în Germania, Spania sau Olanda, întocmind documente false care să ateste că bunurile au trecut prin aceste țări, iar ulterior vând produsele în România, obținând astfel profituri ilicite.”
Implicarea serviciilor de informații în combaterea evaziunii fiscale
Președintele Nicușor Dan a declarat recent intenția de a mobiliza din nou serviciile de informații în lupta împotriva evaziunii fiscale. El a subliniat că România se confruntă cu o problemă majoră legată de deficit, generată de marea evaziune fiscală, și a subliniat importanța implicării instituțiilor competente în abordarea acestei situații. O discuție relevantă pe această temă este programată pentru luna iulie.
