Românii susțin majorarea bugetului pentru educație
Peste 82% dintre cetățenii români consideră că alocarea bugetară în domeniul educației ar trebui să fie crescută, conform unui sondaj recent efectuat de INSCOP Research în perioada 20-26 iunie. Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a subliniat că aceste rezultate indică o conștientizare din ce în ce mai profundă a legăturii dintre investițiile în educație și dezvoltarea pe termen lung a societății.
Educația ca fundament al politicilor publice
„Educația este văzută ca bază pentru celelalte politici publice, fiind considerată o prioritate nu doar pentru motive practice, ci și ca o soluție sistemică pentru problemele structurale cu care se confruntă România”, a adăugat Ștefureac. El a menționat că tensiunile dintre susținerea teoretică a asistenței sociale și tendințele de reducere a fondurilor în acest domeniu reflectă o criză de încredere în eficiența redistribuirii, evidențiind percepțiile legate de inechitate și lipsa de transparență în gestionarea resurselor.
Prioritizarea cheltuielilor publice
Barometrul Informat.ro-INSCOP a evidențiat o tendință de prioritizare a cheltuielilor publice în direcția unei dezvoltări sustenabile și a îmbunătățirii calității vieții. Cetățenii își exprimă preferința pentru domenii care promit aceste obiective, în timp ce sectorul asistenței sociale, dar și politica externă, sunt percepute ca fiind ineficiente. Un aspect semnificativ este că populația nu este întotdeauna conștientă de alocările bugetare reale pentru anumite domenii, cum ar fi politica externă, care este considerată insuficient finanțată în contextul actual internațional.
Investiții în domenii esențiale
Cristian Pîrvulescu, decan la Facultatea de Științe Politice, a afirmat că datele din acest sondaj confirmă concluziile cercetărilor anterioare, arătând că românii nu se opun ideii de stat activ și investitor, ci solicită creșterea alocărilor bugetare pentru educație, sănătate și agricultură, considerate esențiale pentru binele comun.
Preferințele românilor privind cheltuielile publice
În ceea ce privește cheltuielile publice, educația, sănătatea și agricultura sunt domeniile pentru care românii doresc cele mai mari creșteri ale bugetului. Pe de altă parte, asistența socială, politica externă și ordinea publică sunt văzute ca sectoare unde alocările ar trebui să scadă.
Educație
Doar 5.9% dintre respondenți consideră că alocarea pentru educație ar trebui să scadă, 10.6% cred că aceasta ar trebui să rămână constantă, iar 82.6% solicită o creștere. Categoriile care susțin cel mai mult majorarea cheltuielilor pentru educație sunt persoanele cu studii superioare și locuitorii din mediul urban.
Sănătate
În domeniul sănătății, 11.3% dintre români consideră că alocarea bugetară ar trebui să scadă, 12.4% că ar trebui menținută, iar 74.7% solicită o creștere. Procentul celor care nu au răspuns la această întrebare este de 1.6%. Votanții partidelor de guvernământ au tendința de a susține creșterea bugetului pentru aceste domenii esențiale.
Opinie publică privind cheltuielile publice în diverse domenii
Un studiu recent evidențiază faptul că persoanele cu vârsta de peste 60 de ani și locuitorii din București, precum și din alte zone urbane mari, sunt cele care consideră cel mai mult că este necesară o creștere a cheltuielilor publice în domeniul Sănătății.
Agricultură
În ceea ce privește cheltuielile publice pentru agricultură, 8% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui să scadă, 17% optează pentru menținerea nivelului actual, iar 74.1% susțin o creștere a acestora. Un procent de 1% nu au o opinie clară. În special, susținătorii partidelor PSD, PNL și USR, persoanele în vârstă de peste 60 de ani și locuitorii din mediul urban consideră că este necesară o creștere a cheltuielilor în acest sector.
Cultură
Referitor la bugetul pentru cultură, 8.6% dintre cei chestionați consideră că acesta ar trebui să scadă, 26.9% cred că ar trebui să rămână neschimbat, iar 63% sunt în favoarea unei creșteri. Ponderea celor care nu au răspuns este de 1.4%. Susținerea pentru creșterea cheltuielilor în domeniul cultural este predominantă în rândul votanților USR, persoanelor de peste 60 de ani și locuitorilor din mediul urban.
Cercetare și inovare
În cazul cheltuielilor publice pentru cercetare și inovare, 9.2% dintre respondenți consideră că acestea ar trebui să scadă, 26.0% că ar trebui menținute, iar 61.1% susțin o creștere. Procentul celor care nu știu sau nu răspund este de 3.8%. Votanții PNL și USR, persoanele în vârstă de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din zonele urbane sunt cei care consideră că este necesară o creștere a cheltuielilor în acest domeniu.
Protecția mediului
Referitor la protecția mediului, 10.9% dintre respondenți consideră că cheltuielile publice ar trebui reduse, 26.7% că ar trebui menținute, iar 60.3% susțin o creștere a acestora. Ponderea celor care nu au răspuns este de 2.1%. Nu s-au observat variații semnificative în opiniile legate de cheltuielile pentru protecția mediului în funcție de categoriile socio-demografice analizate.
Apărare națională
În ceea ce privește bugetul pentru apărare, 11.6% dintre cei intervievați cred că acesta ar trebui să scadă, 26.4% consideră că ar trebui să rămână constant, iar 60.2% susțin o creștere. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.8%. Susținerea pentru creșterea cheltuielilor publice în domeniul apărării este vizibilă în rândul votanților PSD, PNL și USR, persoanelor de peste 60 de ani, celor cu studii superioare și locuitorilor din mediul urban mare.
Lucrări publice
Referitor la alocarea bugetară pentru lucrările publice, 12.4% dintre respondenți consideră că sumele ar trebui reduse, 28.4% că ar trebui menținute, iar 55.5% susțin creșterea acestora. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.7%. Nu s-au observat variații semnificative în opiniile legate de cheltuielile publice pentru lucrările publice în funcție de categoriile socio-demografice analizate.
Transporturi
În domeniul transporturilor, 13.5% dintre respondenți consideră că cheltuielile publice ar trebui reduse, 31.5% că ar trebui menținute, iar 52.8% susțin o creștere. 2.3% nu știu sau nu răspund. Creșterea cheltuielilor publice pentru transporturi este susținută în special de votanții USR, persoanele cu educație medie sau superioară și locuitorii din mediul urban.
Asistență socială
În ceea ce privește asistența socială, 25.4% dintre respondenți consideră că bugetul ar trebui să scadă, 26.7% să rămână constant, iar 44.8% susțin o creștere. 3.1% nu știu sau nu răspund. Susținerea pentru creșterea cheltuielilor publice în domeniul asistenței sociale este predominantă în rândul votanților PNL și al locuitorilor din București.
Ordine publică
Referitor la bugetul pentru ordine publică, 15.9% dintre cei intervievați consideră că acesta ar trebui să scadă, 37.4% că ar trebui menținut la același nivel, iar 43.9% susțin o creștere. 2.8% nu știu sau nu răspund. Creșterea cheltuielilor publice pentru ordine publică este susținută în special de votanții PSD, femei, persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din București.
Politică externă
În ceea ce privește politica externă, 24% dintre români își exprimă opiniile cu privire la necesitatea ajustării cheltuielilor publice în acest domeniu.
Opinie asupra bugetului pentru politica externă
Un recent sondaj de opinie a relevat diverse perspective privind alocarea bugetară în domeniul politicii externe. Conform rezultatelor, 36.5% dintre respondenți consideră că bugetul ar trebui să rămână neschimbat, în timp ce 31.4% susțin că acesta ar trebui să crească. De asemenea, 8.2% dintre participanți nu au oferit un răspuns clar la această întrebare.
Grupuri de susținere pentru creșterea cheltuielilor publice
Persoanele care se declară în favoarea creșterii cheltuielilor publice pentru politica externă includ, în special, votanții partidelor PNL și USR, precum și tinerii cu vârste sub 30 de ani și cetățenii cu vârsta de peste 60 de ani. Aceste grupuri demonstrează un interes crescut pentru investițiile în acest sector.
Detalii despre sondaj
Informațiile au fost colectate în perioada 20-26 iunie 2025, utilizând metoda interviului prin chestionar. Eșantionul a fost format din 1150 de persoane, selectate printr-o metodă simplă, stratificată, reprezentativă pentru populația neinstituționalizată a României, având vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, cu un grad de încredere de 95%.
