Ion Iliescu: Suveranismul din România este o variantă populistă
Ion Iliescu, fostul președinte al României, a declarat recent că în țară nu există un suveranism justificat, ci mai degrabă o versiune populistă a acestuia. El a făcut aceste comentarii într-un interviu acordat lui Ionuț Vulpescu, înainte de a fi internat la Spitalul Clinic de Urgență „Dr. Agrippa Ionescu”. În prezent, Iliescu se află la terapie intensivă, având nevoie de oxigen, deși medicii au anunțat că starea lui de sănătate s-a îmbunătățit.
Critica suveranismului și a extremei drepte
Fostul președinte a subliniat că simpatizanții extremei drepte din România sunt, în mare parte, „rătăciți și dezamăgiți de social-democrație”, dar și „fanatici ai purismului radical care îmbracă naționalismul superficial”. Iliescu a explicat că suveranismul este un discurs negativ și reacționar, care reflectă nemulțumirea față de clasa politică și practicile acesteia. El a adăugat că România nu dispune de un suveranism robust, ci de o variantă resentimentară.
O abordare diferită asupra naționalismului
Iliescu a evidențiat că un adevărat suveranism ar trebui să exprime respect și demnitate, subliniind că naționalismul nu se reduce la simboluri populiste sau la acțiuni extreme. „Cum să vrei să fii suveranist într-un stat autonom și independent?”, a întrebat el, aducând în discuție ideea că naționalismul nu trebuie confundat cu manifestările extreme.
Necesitatea unei revoluții a gândirii în România
Ion Iliescu a subliniat importanța unei „revoluții a gândirii” în România. Potrivit lui, suveranismul ar trebui să însemne a reprezenta țara cu demnitate, libertate și integritate. El a exprimat regretul față de tendințele actuale ale extremei drepte și a subliniat că tinerii care îmbrățișează aceste ideologii nu au trăit experiențele represive din trecut, ceea ce le limitează înțelegerea realității.
Reflecții asupra extremismului și generațiilor
În opinia fostului șef de stat, tinerii care se îndreaptă spre extrema dreaptă sunt influențați de mediul online, care îi poate radicaliza fără să-și dea seama. De asemenea, el a observat că cei de vârstă medie caută soluții în politicile de dreapta din disperare, în timp ce persoanele mai în vârstă adoptă o atitudine de indiferență, dorind să recupereze ceea ce consideră că au pierdut.
Ion Iliescu a concluzionat că simpatizanții extremei drepte reprezintă o combinație de deziluzie față de social-democrație și o aderență fanatică la idei puriste, ceea ce face situația politică din România și mai complexă.
Analiza discursului extremei drepte
Se observă că nimeni dintre cei care adoptă poziții de extremă dreapta nu se identifică în mod deschis ca atare. Aceștia se prezintă drept conservatori, naționaliști sau suveraniști. Cu toate acestea, în realitate, ei manifestă trăsături radicale și anarhiste, promovând ideea că este posibil să se construiască un contract social bazat pe mituri.
Dacă ai cunoștințe de bază în istorie sau un minim de raționament în evaluarea socială, devine evident că retorica extremei drepte este plină de contradicții. De exemplu, nu este posibil să te declari religios, ceea ce implică toleranță, blândețe și solidaritate, și să fii în același timp antisemit. De asemenea, nu poți să te identifici cu extrema dreaptă și să fii pro-rus. Aceste ideologii sunt amestecate într-un mod atât de absurd, încât este clar că adevărații reprezentanți ai extremei drepte sunt în număr foarte mic.
În esență, cei care își asumă o identitate în cadrul extremei drepte sunt, de fapt, teribiliști care caută să atragă atenția prin idei extreme.
