Papa Leon al XIV-lea, un nou lider în reglementarea inteligenței artificiale
Papa Leon al XIV-lea, recent ales în fruntea Bisericii Catolice, a emis un apel puternic împotriva dezvoltării necontrolate a inteligenței artificiale (AI). Acesta consideră că AI reprezintă o amenințare serioasă la adresa demnității umane, justiției sociale și muncii. În 2025, reglementarea AI a devenit una dintre prioritățile principale ale pontificatului său.
„Biserica are o tradiție de a oferi expertiză chiar și în domenii avansate tehnologic,” afirmă Paolo Benanti, frate franciscan și consilier al Vaticanului pentru etica inteligenței artificiale. El subliniază că Biserica ne îndeamnă să ne orientăm spre idealuri înalte, dar și să ne adaptăm la realitatea cotidiană.
Avertismentul papal cu privire la inteligența artificială
În cadrul primului său discurs oficial adresat cardinalilor, Papa Leon al XIV-lea a subliniat riscurile pe care AI le prezintă pentru „demnitatea umană, justiție și muncă.” La doar două zile distanță, în cadrul unei conferințe de presă, el a recunoscut „potențialul imens” al tehnologiei, dar a accentuat necesitatea responsabilității pentru a asigura utilizarea acesteia în beneficiul tuturor.
Papa Leon al XIV-lea se aliniază astfel ideilor predecesorului său, Papa Leon al XIII-lea, care a susținut drepturile lucrătorilor în perioada revoluției industriale. Numele său papal nu a fost ales întâmplător, a declarat un purtător de cuvânt al Vaticanului, subliniind dorința de a evita evoluțiile în AI care ar putea prejudicia drepturile omului și demnitatea acestora, afectând în mod disproporționat lucrătorii cu calificare redusă.
Riscurile inteligenței artificiale
Eticienii, filozofii și liderii din industria tehnologică au atras atenția asupra riscurilor asociate cu crearea unor forme inteligente de viață. Elon Musk, miliardarul care deține X și dezvoltatorul AI-ului Grok, a avertizat că dezvoltarea nechibzuită a inteligenței artificiale ar putea fi asemănată cu „invocarea demonului”, comparând-o cu crearea „unui Dumnezeu digital.”
Îngrijorările legate de AI au fost exprimate și în cadrul demersurilor inițiate de predecesorul lui Leon al XIV-lea. În 2020, Papa Francisc a convocat lideri religioși și politici, alături de companii tehnologice precum IBM și Cisco, pentru a semna „Apelul de la Roma pentru etica AI.” Acesta reprezenta un angajament pentru dezvoltarea unor tehnologii responsabile și benefice pentru societate. În ianuarie, Vaticanul a publicat o declarație oficială în care avertiza că AI ar putea conduce la „înrobirea umanității față de propria sa creație.”
Contextul global al reglementării inteligenței artificiale
Papa Leon, fiind primul papă originar din SUA și absolvent de matematică, are un profil unic pentru a duce mai departe această misiune. În prezent, Washingtonul conduce o ofensivă de dereglementare, președintele Donald Trump anulând reglementările de siguranță stabilite de predecesorul său, Joe Biden, și lansând un plan de investiții de jumătate de trilion de dolari în hardware AI, în colaborare cu OpenAI.
Chiar și Uniunea Europeană, recunoscută pentru reglementările sale stricte în domeniul AI, își adaptează poziția pentru a prioritiza competitivitatea, deschizând ușa pentru „ajustări țintite” ale AI Act și concentrându-se pe creșterea capacității de calcul.
Summit la Paris: Liderii Mondiali Încurajează Colaborarea în Domeniul Inteligenței Artificiale
În cadrul unui summit desfășurat la Paris în luna februarie, liderii mondiali au pus accent pe importanța încheierii acordurilor internaționale, în loc să se concentreze pe construirea de bariere de siguranță. Acest eveniment a evidențiat nevoia de cooperare globală în fața provocărilor contemporane.
Rolul Bisericii ca Expertă în Umanitate
Conform declarațiilor lui Benanti, Biserica are un rol semnificativ ca „expertă în umanitate” și poate influența liderii, mai ales pe cei din țările catolice, să dezvolte o inteligență artificială care să pună accent pe grijă față de om și să fie aliniată cu principiile justiției sociale. În discuțiile cu premierul italian Giorgia Meloni, cei doi au convenit să colaboreze pentru o dezvoltare etică și centrată pe om a inteligenței artificiale.
Anul trecut, Papa Francisc a fost invitat de Meloni să se adreseze liderilor G7, discutând despre etica în domeniul IA. „Interesul Vaticanului pentru inteligența artificială nu este surprinzător,” a subliniat Savona. „Papa s-a implicat și în problema schimbărilor climatice, un subiect de mare actualitate. Biserica trebuie să rămână fidelă principiilor fundamentale, dar să se adapteze realităților contemporane.”
Acces Democratic la Inteligența Artificială
Vaticanul ar putea folosi rețeaua sa globală pentru a promova un acces mai democratic la tehnologiile de inteligență artificială, într-un moment în care aceste resurse sunt adesea controlate de giganții tehnologici și de țările bogate. Savona a adăugat că o reglementare globală standardizată, care să nu fie dominată doar de Europa, ar fi extrem de benefică.
Provocările Conținutului Generat de IA
Papa Francisc nu a scăpat de provocările aduse de conținutul generat prin inteligență artificială. La scurt timp după alegerea sa, un videoclip fals a apărut pe YouTube, pretinzând că Papa Leon îl laudă pe președintele Burkina Faso, Ibrahim Traoré, pentru criticile aduse discrepanțelor dintre averea Vaticanului și sărăcia din Africa. Vaticanul a confirmat că videoclipul este un deepfake, parte a unei tendințe recente de a crea conținut similar pe platformele africane, care îl prezintă pe Traoré ca un lider pan-african model.
Conflictul Dintre Credință și Știință
De-a lungul istoriei, încercările de coexistență între știință și Biserică nu au fost întotdeauna ușoare. Un exemplu notabil este cazul lui Galileo Galilei, care a fost condamnat pentru erezie în secolul XVII pentru că a susținut că Pământul se învârte în jurul Soarelui. Benanti a afirmat că conflictul dintre credință și tehnologie este un concept contemporan, subliniind că mulți oameni de știință din trecut au fost, de asemenea, credincioși.
Eficiența lui Leon în această misiune va depinde de capacitatea sa de a influența și de carisma sa personală. „Vaticanul deține o forță morală de convingere extrem de puternică. Este o voce autoritară,” a concluzionat Savona.
