Recunoașterea liderilor africani pentru contribuția Papei Francisc
Papa Francisc a primit aprecieri din partea liderilor africani pentru angajamentul său în promovarea păcii, justiției sociale și incluziunii religioase pe continent, în urma anunțului privind decesul său. Vizitele sale în zece țări africane au fost caracterizate de mesaje puternice împotriva corupției, discriminării sociale și colonialismului economic. De asemenea, au existat momente tensionate, în special legate de poziția Vaticanului față de comunitatea LGBTQ.
Aprecierea liderilor africani
Mahmoud Ali Youssouf, președintele Comisiei Uniunii Africane, a subliniat „implicarea curajoasă a Papei în Africa, amplificând vocile celor fără voce, promovând pacea și reconcilierea, și solidarizându-se cu cei afectați de conflicte și sărăcie.” De asemenea, președintele Kenyei, William Ruto, a declarat că Papa Francisc „a întruchipat conducerea prin slujire, având o umilință remarcabilă, un angajament ferm față de incluziune și justiție, și o profundă compasiune pentru cei săraci și vulnerabili.”
Prezența catolicilor în Africa
Aproape 20% dintre catolicii din lume locuiesc în Africa, majoritatea fiind concentrați în Republica Democrată Congo, Nigeria, Uganda, Tanzania și Kenya.
Vizita din 2015 în Kenya
În 2015, în cadrul primei sale vizite pe continent, Papa Francisc a celebrat o liturghie în cartierul Kangemi din Nairobi, Kenya, unde a criticat „noile forme de colonialism” care contribuie la „excluderea urbană injustă.” El a denunțat „minoritățile bogate care acaparează resursele în detrimentul celor săraci” și a lăudat solidaritatea din comunitățile defavorizate. O credincioasă din Kangemi, Lucy Nganga, a subliniat că Papa a venit să se alăture comunității și să le ofere o voce celor săraci.
O vizită simbolică în Republica Centrafricană
Tot în 2015, Papa Francisc a efectuat o vizită în Bangui, capitala Republicii Centrafricane, într-un context marcat de tensiuni violente între grupurile musulmane și creștine. În ciuda riscurilor, pontiful a circulat în papamobil alături de lideri religioși din ambele comunități și a vizitat atât o biserică, cât și o moschee. Fridolin, un ministrant de la Catedrala din Bangui, a descris momentul ca fiind unul de mare împăcare, când cele două comunități s-au îmbrățișat și au plâns împreună.
Angajamentul față de sănătatea copiilor și dialogul interreligios
În plus, Papa Francisc a susținut și renovarea unui spital pediatric din Bangui, unde îngrijirea copiilor este acum gratuită. În 2019, el a semnat un document important împreună cu Marele Imam al moscheii, reafirmând angajamentul său față de dialogul interreligios și apărarea drepturilor migranților.
Al-Azhar din Egipt promovează un document comun pentru pace și conviețuire
Recent, Al-Azhar din Egipt a lansat un document comun care subliniază importanța păcii și conviețuirii. Textul evidențiază că ambele instituții adoptă „cultura dialogului ca drum; colaborarea comună ca practică; cunoașterea reciprocă drept metodă și criteriu”.
Reacția președintelui Egiptului la moartea papei
Președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, a declarat că moartea papei reprezintă „o pierdere profundă pentru întreaga lume”, subliniind că acesta a fost „o voce a păcii, iubirii și compasiunii”. Al-Sisi a adăugat că papa a muncit neobosit pentru promovarea toleranței și construirea de punți de dialog, fiind un susținător fervent al cauzei palestiniene și apărând drepturile legitime ale acestora.
Papa Francisc și susținerea migranților
Un alt subiect central al pontificatului lui Papa Francisc a fost sprijinul acordat migranților. Începând cu 2013, papa a vizitat insula Lampedusa pentru a se întâlni cu refugiați, denunțând „globalizarea indiferenței”. În enciclica sa „Fratelli tutti”, el a afirmat: „Nimeni nu va nega deschis că sunt ființe umane, dar în practică, prin deciziile și modul în care îi tratăm, arătăm că îi considerăm mai puțin demni, mai puțin importanți, mai puțin umani”. În august 2024, papa a descris respingerea migranților ca fiind „un păcat grav”, amintind de cei „abandonati” în deșert. De asemenea, în 2021, a caracterizat Marea Mediterană drept „cel mai mare cimitir din Europa”.
Tensiuni legate de comunitatea LGBTQ în Africa
Deschiderea față de comunitatea LGBTQ a generat reacții puternice în cadrul ierarhiei catolice africane. Declarația „Fiducia supplicans” din decembrie 2023, prin care Vaticanul permite binecuvântarea cuplurilor de același sex (cu condiția să nu semene cu o căsătorie), a fost imediat respinsă în mai multe țări africane. Cardinalul Fridolin Ambongo a mers la Vatican pentru a discuta despre aceste tensiuni, iar Papa Francisc a aprobat un mesaj prin care se precizează că preoții africani nu sunt obligați să binecuvânteze astfel de cupluri. Un catolic din Ciad a menționat: „A fost o revoltă, mai ales în Africa. Vaticanul a încercat să ofere argumente, dar nu a convins pe nimeni.”
Papa Francisc denunță exploatarea resurselor naturale în Africa
În ianuarie 2023, la sosirea în Republica Democrată Congo, Papa Francisc a condamnat exploatarea resurselor naturale, afirmând: „Jos mâinile de pe Republica Democrată Congo! Jos mâinile de pe Africa! Încetați să sufocați Africa, nu este o mină de exploatat sau un teren de jefuit.” Președintele RDC, Félix Tshisekedi, a lăudat contribuția papei, menționând că acesta a fost „un mare slujitor al lui Dumnezeu, a cărui viață a fost o mărturie vibrantă de credință, smerenie și angajament față de pace, justiție și demnitatea umană.”
Promovarea inculturației credinței
Papa Francisc a susținut constant „inculturația credinței”, iar în 2022 a celebrat liturghia în ritul zairez în Bazilica Sfântul Petru. Omilia sa s-a încheiat în limba lingala cu cuvintele: „Moto azalí na matói ma koyóka” – „Cine are urechi de auzit, să asculte.” Răspunsul mulțimii a fost: „Ayóka” – „Ascultă.” Papa a continuat cu: „Moto azalí na motéma mwa kondíma… Andima” – „Cine are inimă deschisă spre credință, să creadă.”
