Moartea Papei Francisc și Ceremoniile Tradiționale
Papa Francisc a decedat luni, 21 aprilie, după un pontificat de 12 ani, iar acest eveniment a generat o serie de ceremonii elaborate, perfecționate de-a lungul secolelor, în urma dispariției a sute de papi. Multe dintre tradițiile de la Vatican își au originile în Roma antică. La finalul acestor ceremonii, va fi ales un nou lider al Bisericii Catolice în cadrul unor alegeri ce au o miză considerabilă.
Transferul Trupului și Anunțul Oficial
Directorul biroului de presă al Vaticanului, Matteo Bruni, a anunțat că „transferul trupului Sfântului Părinte în Bazilica Vaticanului pentru omagierea tuturor credincioșilor va avea loc miercuri dimineață, 23 aprilie 2025, conform modalităților care vor fi stabilite și comunicate ulterior, după prima Congregație a Cardinalilor.”
Confirmarea Decesului
Conform tradiției, confirmarea decesului unui papă revine camerlengo-ului, un înalt oficial al Vaticanului. În prezent, această funcție este exercitată de cardinalul irlandez Kevin Farrell. Farrell va vizita trupul Papei Francisc în capela sa privată și, conform obiceiului, îi va striga numele pentru a-l trezi. Această acțiune are o semnificație în mare parte ceremonială, având în vedere că medicii vor verifica decesul prin metodele standard. Există un mit conform căruia camerlengo ar lovi ușor capul Papei cu un ciocan de argint, dar Vaticanul a infirmat de mult această practică.
Atunci când suveranul pontif nu răspunde, conform tradiției, sigiliul său, utilizat pentru documentele oficiale, este distrus, marcând sfârșitul domniei sale, iar apartamentele papale sunt închise. Camerlengo-ul informează Colegiul Cardinalilor despre deces, înainte ca moartea să fie anunțată public printr-o declarație oficială a Vaticanului.
Perioada de Doliu
Decesul papei declanșează o perioadă de doliu de nouă zile, cunoscută sub numele de Novendiale, un obicei cu rădăcini în Roma antică. De obicei, Italia proclamă o perioadă de doliu național. Trupul Papei va fi binecuvântat, îmbrăcat în veșminte papale și expus în Bazilica Sfântul Petru, unde mii de credincioși și demnitari din întreaga lume se vor putea închina. Spre deosebire de tradițiile anterioare, când trupul era expus pe o platformă, Papa Francisc va fi înmormântat într-un sicriu deschis, fără prea mult fast.
Istoric, papii erau adesea îmbălsămați, iar unora li se îndepărtau organele înainte de înmormântare; o biserică din apropierea Fântânii Trevi din Roma deține inimile a peste 20 de papi în urne de marmură, considerate relicve sfinte. Totuși, aceste practici au fost abandonate în timp.
Pe măsură ce Papa Francisc se odihnește, la Bazilica Sfântul Petru și în întreaga lume catolică se vor desfășura servicii de rugăciune și slujbe de reculegere. În acest timp, Vaticanul va intra într-o perioadă de tranziție cunoscută sub numele de sede vacante, în care conducerea bisericii va fi temporar în mâinile Colegiului Cardinalilor, deși nu vor putea lua decizii majore.
Înmormântarea Papei Benedict al XVI-lea
Înmormântarea Papei Benedict al XVI-lea va avea loc la Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, conform dorințelor exprimate de acesta. Cei care doresc să onoreze memoria papală se vor reuni în Piața Sfântul Petru pentru slujba de comemorare, care va fi oficiată de decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani.
În tradiția obiceiurilor, papa este înmormântat în Grotele Vaticanului, amplasate sub Bazilica Sfântul Petru, unde își dorm somnul de veci aproape 100 de papi, inclusiv Papa Benedict al XVI-lea, care a demisionat în 2013 și a decedat în 2022. Cu toate acestea, Papa Francisc a anunțat că și-a ales Bazilica Santa Maria Maggiore ca loc de odihnă finală, devenind astfel primul papă din ultimul secol care va fi înmormântat în afara Vaticanului.
În trecut, papii erau îngropați în trei sicrie, unul din chirpici, unul din zinc și unul din lemn de ulm, așezate unul în altul. În contrast, Papa Francisc a dispus ca înmormântarea sa să se facă într-un singur sicriu, din lemn și zinc. La înmormântarea lui Benedict al XVI-lea, sicriul său a inclus monede bătute în timpul papalității sale, precum și un tub metalic conținând un rogito – un document de 1.000 de cuvinte care descrie viața și domnia sa. Este de așteptat ca Francisc să fie înmormântat cu propriul său rogito, care va reflecta unicitatea papalității sale.
Alegerea noului papă
La două-trei săptămâni după înmormântarea lui Benedict al XVI-lea, Colegiul Cardinalilor se va aduna în Capela Sixtină pentru a desfășura conclavul, procesul secret de alegere a unui nou papă. Teoretic, orice bărbat botezat romano-catolic poate deveni papă, dar în ultimele 700 de ani, papa a fost ales întotdeauna din rândul cardinalilor.
Majoritatea celor 266 de papi aleși de-a lungul istoriei au fost europeni. Papa Francisc, cunoscut anterior ca Jorge Mario Bergoglio, a fost primul pontif non-european după 1.300 de ani. Spre deosebire de alte funcții, candidații la papalitate nu desfășoară campanii publice. Cardinalii cu șanse mari de a deveni papabili sunt observați cu atenție de către analiștii Vaticanului.
În ziua votului, Capela Sixtină, celebră pentru tavanul său pictat de Michelangelo, este închisă fizic, iar cardinalii, care au jurat să păstreze confidențialitatea, sunt izolați în interior. Numai cardinalii cu vârsta sub 80 de ani au dreptul de vot, iar aproximativ 120 dintre aceștia vor vota în secret, scriind numele candidatului ales pe buletine de vot, care sunt plasate într-un potir pe altar.
Dacă niciun candidat nu obține majoritatea de două treimi necesară, se va desfășura o nouă rundă de vot. Pot avea loc până la patru runde de vot pe zi. Conclavul care l-a ales pe Papa Francisc în 2013 a durat aproximativ 24 de ore și a inclus cinci tururi de scrutin, însă procesul poate fi mai lung; un conclav din secolul al XIII-lea a durat aproape trei ani.
Procesul de alegere a noului papă
Alegerea unui nou papă este un proces ceremonial complex, care se desfășoară în interiorul Capelei Sixtine. După numărarea voturilor, buletinele sunt distruse prin ardere într-o sobă special amenajată de pompierii Vaticanului. O a doua sobă arde o substanță chimică care generează un semnal de fum vizibil prin coșul de fum: fumul negru indică faptul că nu a fost ales un nou papă, în timp ce fumul alb anunță alegerea unui nou lider spiritual.
Anunțarea noului papă
Odată ce noul papă este ales, un reprezentant al Colegiului Cardinalilor face un anunț solemn din balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru, proclamând în latin „Habemus papam”, ceea ce se traduce prin „Avem un papă”. Această ceremonie are loc în fața unei mulțimi entuziaste de credincioși care așteaptă cu nerăbdare vestea.
După proclamare, noul papă își alege un nume papal, de obicei în onoarea unui sfânt sau al unui predecesor, și îmbracă o mantie albă. El se prezintă apoi la balcon pentru a ține primul său discurs în fața publicului, marcând astfel începutul unei noi ere pentru comunitatea catolică.
Rolul și influența papală
Papa nu doar că stabilește învățăturile și morala Bisericii, dar deține și o putere diplomatică semnificativă în arena internațională. Acesta acționează ca mediator în conflicte globale și îndrumă eforturile umanitare din întreaga lume.
În general, papii își exercită mandatul până la moartea lor. Totuși, papa Benedict al XVI-lea a făcut excepție, demisionând în 2013, la vârsta de 85 de ani, din motive de sănătate. Acesta a fost primul suveran pontif care a renunțat la funcție în ultimele șase secole.
