Îngrijorări în rândul organizațiilor neguvernamentale din Europa
Organizațiile neguvernamentale (ONG) din Europa își manifestă îngrijorarea cu privire la o serie de evenimente recente care amenință finanțarea lor. Aceste instituții, care constituie a doua cea mai mare armată de lobbyiști de la Bruxelles, după sectorul de afaceri, se află în mijlocul unei dispute intense cu legislatorii conservatori referitoare la utilizarea fondurilor nerambursabile ale Uniunii Europene pentru activități de lobby.
Conflictul cu legislatorii conservatori
Recent, eșecurile înregistrate de ONG-uri au oferit parlamentarilor europeni un avantaj semnificativ în această dispută. Această situație a determinat organizațiile să emită un avertisment cu privire la o posibilă campanie, inspirată de strategia lui Donald Trump, menită să le reducă finanțarea. Problema a fost amplificată la începutul lunii, când Comisia Europeană a recunoscut că unele contracte de finanțare pentru ONG-uri conțin „activități de lobby nejustificate”, susținând astfel acuzațiile Partidului Popular European de centru-dreapta.
Criticile Curții de Conturi Europene
Un alt moment crucial a fost raportul negativ al Curții de Conturi Europene, care a subliniat că sistemul de finanțare al ONG-urilor este „opac” și că supravegherea cheltuielilor din subvențiile UE este insuficientă. În urma acestui raport, deputații europeni au adoptat amendamente care solicită Bruxelles-ului să îmbunătățească controlul asupra utilizării fondurilor de către ONG-uri.
Atacuri din partea deputaților de dreapta
Săptămâna dificilă pentru ONG-uri a fost precedată de luni de critici virulente din partea deputaților europeni de dreapta, care acuză Comisia Europeană că utilizează banii contribuabililor pentru a influența ONG-urile. Faustine Bas-Defossez, director la Biroul European de Mediu, a comentat: „A fost stresant și, sincer, frustrant. ONG-urile din întreaga Europă, multe dintre ele deja foarte slăbite, au petrecut luni de zile răspunzând la ceea ce este evident un scandal fabricat și motivat politic.”
Influența politică asupra ONG-urilor
Nicholas Aiossa, director al Transparency International EU, a subliniat că atacurile politicienilor de centru-dreapta și extrema dreaptă sunt inspirate de strategii similare cu cele folosite de Trump. „Este clar că scopul final al acestei campanii de defăimare este de a discredita ONG-urile,” a adăugat el. De asemenea, a menționat că administrația Trump a desființat programul de ajutor extern USAID, un important finanțator al ONG-urilor la nivel mondial.
Impactul asupra influenței ONG-urilor
Dacă temerile ONG-urilor se vor confirma, influența grupurilor societății civile la Bruxelles ar putea fi grav afectată, având în vedere că unele dintre acestea depind de Uniunea Europeană pentru jumătate din finanțarea lor. Cu toate acestea, deputații europeni susțin că obiectivul nu este reducerea fondurilor pentru ONG-uri, ci creșterea transparenței în gestionarea acestora. Tomas Zdechovsky, un eurodeputat ceh din grupul PPE, a afirmat: „Nu suntem aici pentru a ataca ONG-urile – majoritatea fac o treabă excelentă. Scopul este de a avea un dialog deschis despre cum putem colabora pentru a asigura o mai bună transparență.”
Avertismentele ONG-urilor privind viitorul finanțării
Cu toate acestea, ONG-urile rămân sceptice față de aceste asigurări și se tem că măsurile propuse vor conduce la reduceri bugetare semnificative, afectând astfel activitatea lor esențială.
Reduceri Bugetare și Impactul Asupra ONG-urilor
Recent, s-au ridicat îngrijorări în legătură cu posibilele reduceri bugetare care ar putea afecta organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri) din domeniul sănătății și mediului. Miercurea trecută, a fost raportat că ONG-urile din sectorul sănătății au fost informate de către oficialii Comisiei Europene să nu se aștepte la subvenții de funcționare în acest an, ceea ce a determinat un grup de 28 de organizații să se adreseze președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen, solicitând o actualizare urgentă a finanțării.
În același timp, unele ONG-uri ecologiste, care depind de subvențiile oferite prin instrumentul LIFE, au fost nevoite să elimine mențiunile referitoare la activitățile de advocacy pentru a putea obține finanțare. Aceste măsuri reflectă un climat de incertitudine în legătură cu viitoarele negocieri bugetare de la Bruxelles, care vor determina alocarea fondurilor Uniunii Europene pentru următorii șapte ani.
Negocieri Bugetare și Redirecționarea Fondurilor
Primul set de negocieri bugetare, cunoscut sub denumirea de Cadrul financiar multianual (CFM), sugerează că fondurile destinate cercetării sau acțiunilor climatice ar putea fi redirecționate către noile priorități financiare ale UE, cum ar fi apărarea și dezvoltarea industrială. Uniunea Europeană s-a angajat să aloce aproximativ 7,4 miliarde EUR ONG-urilor între 2021 și 2023, fie direct, fie prin intermediul guvernelor naționale, iar multe dintre aceste organizații depind în mare măsură de această finanțare.
Peste 3.800 de ONG-uri sunt înregistrate în prezent în Registrul de transparență al UE, un număr care se apropie de cel al întreprinderilor și îl depășește pe cel al asociațiilor industriale. Această prezență semnificativă la Bruxelles a permis ONG-urilor să susțină cauze adesea nepopulare în rândul grupurilor conservatoare și pro-business, cum ar fi reglementările stricte de mediu. ONG-urile avertizează că o reducere a finanțării publice ar diminua această voce, crescând influența lobby-ului intereselor comerciale.
Reacții și Îngrijorări în Rândul ONG-urilor
Comisia Europeană a informat deja ONG-urile că nu mai pot utiliza fonduri nerambursabile pentru activități de lobby, însă această măsură nu a liniștit deputații europeni conservatori, care continuă să ceară restricții suplimentare. Carlotta Besozzi, director al Civil Society Europe, a subliniat că aceste acțiuni constituie o pregătire pentru un atac împotriva finanțării societății civile în următorul CFM, menționând că grupurile politice de extremă dreapta, care au câștigat un număr semnificativ de locuri în ultimele alegeri europene, sunt ostile societății civile.
Besozzi a avertizat că eliminarea finanțării pentru societatea civilă în următorul buget ar putea duce la o situație în care doar cei bogați vor putea fi auziți la nivelul UE, afectând astfel capacitatea societății civile și a mass-mediei independente de a responsabiliza instituțiile europene și de a combate corupția.
În răspuns, Partidul Popular European, de centru-dreapta, a subliniat că nu are intenția de a reduce fondurile pentru organizațiile societății civile, afirmând că nu se pregătește o revoluție menită să oprească finanțarea ONG-urilor.
Controverse legate de verificarea ONG-urilor
Partidul a inițiat o campanie de investigare a activităților financiare ale aproximativ 20-25 de organizații neguvernamentale, în scopul de a determina dacă fondurile au fost utilizate în mod corespunzător. Această decizie a stârnit reacții din partea ONG-urilor implicate, care contestă motivele acestor verificări.
Îngrijorările ONG-urilor
Reprezentanții ONG-urilor, cum ar fi Bas-Defossez de la BEE, și-au exprimat îngrijorarea față de această inițiativă. „Da, suntem îngrijorați”, a spus acesta, subliniind că „miza este pur și simplu prea mare pentru a nu fi”. În contextul acestor declarații, se conturează o tensiune între autorități și organizațiile care activează în sectorul civic.
Implicarea și transparența financiară
ONG-urile se tem că aceste verificări ar putea afecta grav activitatea lor, având în vedere că resursele financiare sunt esențiale pentru implementarea proiectelor sociale. Este esențial ca procesul de verificare să fie transparent și echitabil, astfel încât să nu compromită misiunea organizațiilor care contribuie la bunăstarea comunităților.
