Descoperiri fosile în Polonia evidențiază canibalismul preistoric
Fosilele găsite într-o peșteră din Polonia sugerează că europenii din epoca preistorică practicau canibalismul, consumând adesea creierele inamicilor pe care îi omorau în timpul luptelor, cu aproximativ 18.000 de ani în urmă. Aceste constatări au fost publicate într-un studiu recent în revista Scientific Reports.
Obiceiuri mortuare și ritualice ale vânătorilor-culegători
Studiul oferă noi informații despre obiceiurile mortuare și ritualurile comunităților de vânători-culegători din cultura Magdalenian, ultima cultură a paleoliticului superior european, ce locuiau în zona actuală a Poloniei. Anterior, cercetările au demonstrat că societățile umane din trecut recurgeau la canibalism în contextul ritualurilor sau în perioade de foamete severă.
Descoperirile din peștera Maszycka
Oamenii de știință au identificat urme de canibalism pe zeci de oase umane găsite în peștera Maszycka, situată în apropierea orașului Cracovia. Aceste oase au fost investigate în cadrul săpăturilor efectuate în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX. Datorită stării deteriorate a multor oase, inițial nu era clar dacă acestea proveneau de la oameni.
Analiza oaselor umane
O analiză detaliată a urmelor vizibile pe 53 dintre oase, realizată prin tehnici de microscopie 3D, a confirmat că rămășițele umane au fost supuse „exploatării nutriționale”. Rezultatele au indicat că trupurile au fost procesate la scurt timp după deces, iar multe dintre urmele constatate pe oasele umane erau similare cu cele de pe oasele animalelor care fuseseră tăiate și consumate.
Unele oase umane păreau să fi fost rupte pentru a permite accesul la măduva osoasă, bogată în nutrienți. Alte dovezi sugerează că scalpul victimelor a fost îndepărtat pentru a facilita accesul la creierul acestora de către cei care le-au învins în luptă.
Implicarea canibalismului în comportamentul uman
Francesc Marginedas, coautor al studiului, a subliniat că „poziția și frecvența urmelor de tăiere și fracturarea intenționată a oaselor demonstrează clar o exploatare nutrițională a trupurilor, eliminând astfel ipoteza unui tratament funerar fără consum”.
Oasele umane au fost găsite alături de cele animale, sugerând că aceste rămășițe ar fi putut fi consumate în același timp, posibil ca rezultat al unui conflict. Palmira Saladie, alt autor al studiului, a remarcat că canibalismul reprezintă un comportament documentat în diverse perioade ale evoluției umane, putând fi rezultatul nevoii de supraviețuire, ritualurilor sau violențelor intergrup.
Contextul istoric al canibalismului
Cu aproximativ 20.000 de ani în urmă, competiția pentru resurse a crescut semnificativ din cauza erei glaciare, ceea ce a dus la conflicte între diverse comunități de oameni preistorici. Aceste conflicte ar fi putut genera, în anumite cazuri, acte de canibalism asupra războinicilor învinsi.