Sonda spațială Kosmos 482 se îndreaptă spre o prăbușire necontrolată
O sondă spațială din perioada sovietică, lansată în anii 1970 cu scopul de a ajunge pe Venus, se preconizează că va suferi o prăbușire necontrolată pe Pământ, probabil în primele două săptămâni ale lunii mai. Kosmos 482, având o greutate de 500 kg, nu a reușit niciodată să părăsească orbita Pământului din cauza unei defecțiuni a rachetei.
Estimări privind reintrarea în atmosferă
Experții în urmărirea deșeurilor spațiale afirmă că este prea devreme pentru a determina locul exact unde va cădea această masă de metal sau cât din ea va supraviețui reintrării în atmosferă. Marco Langbroek, un om de știință olandez, estimează că sonda va reintra în atmosferă în jurul datei de 10 mai, cu o viteză de aproximativ 242 km/h, în cazul în care rămâne intactă.
Langbroek subliniază că, deși există riscuri, nu ar trebui să ne îngrijorăm excesiv. Obiectul este relativ mic, iar riscul este comparabil cu cel al căderii aleatorii a unui meteorit, un fenomen care se întâmplă frecvent. De asemenea, probabilitatea ca sonda să lovească efectiv pe cineva este mică, deși nu poate fi exclusă complet.
Istoricul misiunii Kosmos 482
Uniunea Sovietică a lansat sonda Kosmos 482 în 1972, parte a unei serii de misiuni către Venus. Cu toate acestea, aceasta nu a reușit niciodată să părăsească orbita Pământului din cauza unei defecțiuni tehnice. Majoritatea componentelor s-au prăbușit în decurs de un deceniu, dar Langbroek și alți cercetători consideră că capsula de aterizare, un obiect sferic cu un diametru de aproximativ 1 metru, a evoluat pe o orbită foarte eliptică în jurul Pământului timp de 53 de ani, pierzând treptat altitudine.
Posibilitatea supraviețuirii reintrării
Există probabilitatea ca obiectul spațial de peste 450 kg să supraviețuiască reintrării în atmosferă, având în vedere că a fost proiectat să reziste condițiilor dure de pe Venus. Langbroek, profesor la Universitatea Tehnică din Delft, Olanda, menționează că sistemul de parașute ar putea să nu funcționeze după atâția ani, iar scutul termic ar putea fi compromis.
Jonathan McDowell de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică a sugerat că ar fi de preferat ca scutul termic să nu funcționeze, ceea ce ar conduce la arderea navei în timpul coborârii. În caz contrar, dacă scutul rezistă, sonda ar putea reintra intact, rezultând în căderea unui obiect metalic de jumătate de tonă pe Pământ.
Zona de prăbușire și impactul probabil
Nava spațială ar putea reintra în atmosferă într-o zonă cuprinsă între 51,7 grade latitudine nordică și sudică, incluzând regiuni precum Londra și Edmonton, Alberta (Canada), și până la Capul Horn din America de Sud. Datorită faptului că majoritatea suprafeței planetei este acoperită de ape, șansele ca obiectul să ajungă într-un ocean sunt destul de mari.
Reintrarea necontrolată a stației Tiangong-1
În 2018, stația spațială Tiangong-1 a reintrat în atmosfera Pământului într-un mod necontrolat, având loc deasupra Pacificului de Sud. Acest eveniment a stârnit îngrijorări legate de siguranța sateliților și a stațiilor spațiale, având în vedere că reintrările necontrolate pot genera riscuri pentru zonele populate.
Tiangong-1, un laborator orbital chinezesc, a fost lansat în 2011 și a fost folosit pentru experimente în domeniul tehnologiei spațiale. După ce a fost activ timp de mai mulți ani, stația a început să aibă probleme tehnice, iar autoritățile chineze au confirmat că nu mai au control asupra sa.
Evenimentul a fost monitorizat de specialiști din întreaga lume, care au evaluat traiectoria și momentul reintrării. Deși majoritatea componentelor stației s-au dezintegrat în atmosferă, au existat temeri că resturi ar putea cădea în zone locuite.
Reintrarea Tiangong-1 a subliniat importanța gestionării corespunzătoare a deșeurilor spațiale și necesitatea unor soluții eficiente pentru a preveni incidente similare în viitor.
