Curtea de Apel din Paris reexaminează cererea de extrădare a Prințului Paul al României
În data de 9 iulie, Curtea de Apel din Paris va pronunța o nouă decizie în legătură cu cererea de extrădare formulată de autoritățile române, vizându-l pe Prințul Paul al României. Acesta este acuzat de trafic de influență și trebuie să execute o pedeapsă cu închisoarea, după ce o primă solicitare a fost respinsă de justiția franceză în 2023.
Prințul Paul, în vârstă de 76 de ani, cunoscut și sub numele de Paul al României, a declarat că este nevinovat și a acuzat faptul că au fost utilizate metode extreme pentru a-l dezmoșteni. Autoritățile române au emis un prim mandat european de arestare în decembrie 2020, la o zi după ce acesta a fost condamnat de Înalta Curte de Casație a României la o pedeapsă de trei ani și patru luni pentru trafic de influență și complicitate.
Acuzații și condamnări
Paul al României este descendentul regelui Carol al II-lea, unul dintre ultimii monarhi ai României, și este acuzat că a colaborat cu o grupare de escroci începând din 2006, pentru a revendica proprietăți pe care le considera moștenire regală. În cadrul acestui dosar, 18 persoane au fost condamnate, prejudiciul adus statului român fiind estimat la cel puțin 145 de milioane de euro.
Camera de extrădare a Curții de Apel din Paris a respins cererea de extrădare a României în noiembrie 2023, argumentând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat, având în vedere neregulile în depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători implicați în condamnare. În urma acestui refuz, Bucureștiul a emis un nou mandat de arestare în ianuarie 2024, pe aceleași motive.
Declarații și reacții
La audierea din această săptămână, președintele a subliniat că România își dorește cu ardoare executarea sentinței și a subliniat neobișnuitul context în care a fost emis un al doilea mandat de arestare. Avocatul general a cerut predarea prințului, invocând o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 29 iulie 2024, care a considerat că hotărârea Curții de Apel din Paris este „contrară principiului încrederii reciproce” între statele membre ale Uniunii Europene.
„Nici Franța, nici România nu sunt necruțătoare; respectăm pur și simplu principiul primatului justiției europene asupra dreptului național”, a subliniat avocatul general. Avocatul prințului, Miriame Laïchi, a caracterizat situația ca fiind „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut vreodată o familie regală”, referindu-se la litigiul succesoral.
În contextul acestor evenimente, în Malta, unde prințul a participat la o ceremonie oficială în aprilie 2024, justiția a refuzat de asemenea să colaboreze cu autoritățile române pentru predarea acestuia. Tatăl prințului, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, a fost unul dintre fiii regelui Carol al II-lea, monarh al României între 1930 și 1940. În 1947, familia regală a fost expulzată din România de regimul comunist, iar proprietățile acesteia au fost confiscate.
