Alergiile cauzate de sindromul alfa-gal
Tot mai multe persoane dezvoltă reacții alergice la carne, produse lactate și anumite medicamente, simptomele variind de la urticarie la șoc anafilactic. Cauza acestor alergii este mușcătura unor specii de căpușe, conform cercetărilor. Această reacție alergică întârziată se numește sindrom alfa-gal și poate apărea chiar și la câteva luni după mușcătura de căpușă.
Ce este sindromul alfa-gal?
Sindromul alfa-gal este cunoscut adesea ca „alergie la carne roșie”, dar acest termen este înșelător, deoarece poate provoca reacții alergice severe la o varietate de produse de origine animală. Este o alergie la o moleculă de zahăr numită alfa-gal, prezentă în țesuturile majorității mamiferelor, cum ar fi vacile, porcii, căprioarele și iepurii, dar absentă la oameni. O dozare mare de alfa-gal în sânge, prin mușcătura de căpușă, poate activa sistemul imunitar, generând anticorpi care vor reacționa negativ la expunerea ulterioară la alimente care conțin această moleculă.
Răspândirea sindromului alfa-gal
Sindromul alfa-gal se extinde rapid la nivel global. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA estimează că până la 450.000 de persoane din SUA suferă de această afecțiune. Inițial, se credea că sindromul era limitat la sud-estul Statelor Unite, dar acum a fost identificat pe toate continentele, însoțit de diverse specii de căpușe, inclusiv căpușa cu picioare negre, care poate transmite și boala Lyme.
Simptome și diagnostic
Simptomele sindromului alfa-gal includ urticarie, umflături, dureri abdominale, greață și pot culmina cu șoc anafilactic. Acestea apar, de obicei, între 2 și 6 ore după ingestia unui produs care conține alfa-gal. Datorită lipsei de cunoștințe despre această alergie, medicii pot întâmpina dificultăți în diagnosticare, un studiu din 2022 arătând că 42% dintre medicii din SUA nu au auzit niciodată de sindromul alfa-gal.
Gestionarea alergiei
Persoanele cu sindrom alfa-gal pot depăși alergia prin modificarea dietei și evitarea expunerii la factorii declanșatori pentru o perioadă de câțiva ani, precum și prin prevenirea mușcăturilor de căpușe. Acest proces necesită timp și o atenție sporită la posibilele surse de alfa-gal, având în vedere că alergia poate fi declanșată nu doar de carne, ci și de produse lactate, gelatină, medicamente și unele produse de îngrijire personală.
Concluzie
Răspândirea sindromului alfa-gal la nivel global ridică probleme de sănătate publică, evidențiind necesitatea conștientizării și educării medicilor și pacienților cu privire la această afecțiune rară, dar potențial gravă.
