Scăderea Numărului Persoanelor în Risc de Sărăcie în 2024
Conform datelor recent publicate de Institutul Național de Statistică (INS), numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie a înregistrat o scădere semnificativă în anul 2024. Astfel, au fost raportate 3,595 milioane de persoane, cu 375.000 mai puține comparativ cu anul precedent, ceea ce reprezintă o reducere procentuală de 9,4%.
Proporția Populației Afectate
Aproape unul din cinci români, adică 19% din populația rezidentă, trăia în gospodării cu venituri sub pragul stabilit de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. De asemenea, 17,2% dintre cetățeni s-au confruntat cu deprivare materială și socială severă, iar 615.000 de persoane cu vârste de până la 65 de ani (4,3%) trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
Rata Sărăciei Relative
Rata sărăciei relative (AROP) estimată pe baza veniturilor totale disponibile, excluzând contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, a fost de 19% în anul 2024, în scădere cu 2,1 puncte procentuale față de anul anterior. Aceasta se traduce în 3.595.000 de persoane sărace, cu 375.000 mai puține decât în 2023.
Diferențe pe Baze de Gen și Vârstă
În ceea ce privește rata sărăciei pe sexe, aceasta a fost mai ridicată în rândul femeilor, cu 19%, comparativ cu 18,9% pentru bărbați. Cele mai afectate categorii de vârstă sunt persoanele între 0-17 ani, cu o rată a sărăciei de 26,2%, urmate de tinerii cu vârste între 18-24 ani, care au o rată de 22,2%. Gospodăriile cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți au avut o rată a sărăciei de 22,6%, în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de 2023, dar cu 8,6 puncte procentuale mai mare decât în gospodăriile fără minori și tineri dependenți.
Impactul Transferurilor Sociale
Transferurile sociale au avut un impact semnificativ în reducerea ratei sărăciei. Dacă în 2024 nu s-ar fi plătit pensiile și alte transferuri sociale, 41,4% din populație s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative. Persoanele vârstnice (de 65 de ani și peste) ar fi fost cele mai afectate, cu o proporție de 84,8% aflate în stare de sărăcie relativă, iar în cazul celor cu vârste între 55-64 de ani, proporția ar fi fost de 43,6%.
Deprivarea Materială și Socială Severă
Deprivarea materială severă se referă la incapacitatea de a deține bunuri esențiale sau de a efectua plăți necesare pentru un trai decent. În anul 2024, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 17,2%, în scădere cu 2,6 puncte procentuale față de anul anterior. Numărul total al persoanelor afectate a fost de 3.266.000, dintre care 52,9% erau femei și 47,1% bărbați. Impactul deprivării variază semnificativ în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei.
Deprivarea Materială și Socială în Rândul Diferitelor Categorii de Vârstă
În anul 2024, deprivarea materială și socială severă afectează în mod semnificativ tinerii cu vârste de până la 18 ani, cu o pondere de 21,2%, și persoanele vârstnice de 65 de ani și peste, cu un procent de 19,6%.
Intensitatea Muncii în Gospodării
În rândul persoanelor cu vârste de până la 65 de ani, aproximativ 615.000 au fost în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, adică în acele gospodării în care adulții activi au desfășurat activități care au solicitat sub 20% din potențialul lor de muncă. Comparativ cu anul anterior, procentul acestor persoane a scăzut cu 0,9 puncte procentuale, ajungând la 4,3% față de 5,2% în 2023.
Analizând distribuția pe sexe, numărul femeilor care se aflau în această situație a depășit pe cel al bărbaților în 2024 cu 89.000 persoane. De asemenea, ponderea femeilor în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a fost de 5%, spre deosebire de 3,6% în rândul bărbaților.
Rata Riscului de Sărăcie și Excluziune Socială
În 2024, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, ceea ce corespunde unui număr de 5,3 milioane de persoane. Comparativ cu 2023, această rată a scăzut cu 4,1 puncte procentuale, ceea ce reprezintă o reducere de 739.000 de persoane. Femeile sunt mai afectate decât bărbații, cu 28,4% dintre femei și 27,4% dintre bărbați în risc de sărăcie sau excluziune socială.
Vârsta influențează semnificativ acest indicator, astfel că, în 2024, cel mai ridicat risc a fost observat la persoanele cu vârste între 0-17 ani (33,8%) și la tinerii de 18-24 ani (31,3%), în timp ce persoanele între 25-49 ani au avut o rată de 22,9%. De asemenea, 29,3% dintre persoanele de 65 de ani și peste se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială.
În 2024, dintre persoanele ocupate cu vârste de 18 ani și peste, 17,3% se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, comparativ cu 37,5% în rândul celor neocupate. Persoanele care locuiesc în gospodării fără minori sau tineri dependenți au un risc mai scăzut de sărăcie (24,5%) în comparație cu cei care locuiesc în gospodării cu minori (30,4%).
Incidența Riscului de Sărăcie în Gospodării
În 2024, cea mai mare incidență a riscului AROPE a fost înregistrată în gospodăriile formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți (50,9%), urmată de gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți și copii (37,2%) și de gospodăriile monoparentale, cu o incidență de 36,5%. În cazul gospodăriilor fără minori, cel mai ridicat risc a fost observat la cele formate dintr-o singură persoană (34,7%), comparativ cu 17,6% în rândul gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți.
Distribuția Regională a Sărăciei
Riscul de sărăcie sau excluziune socială variază considerabil pe plan regional. Cea mai mare rată a fost înregistrată în regiunea Sud-Est (39,7%), urmată strâns de regiunea Sud-Vest Oltenia (35,1%), în timp ce cea mai mică rată a fost observată în alte regiuni.
Analiza riscului de sărăcie și excluziune socială în România
În regiunea București-Ilfov, rata riscului de sărăcie și excluziune socială a ajuns la 12%. Această statistică oferă o bază solidă pentru a analiza impactul fiecărei componente a indicatorului AROPE asupra evoluției sale.
Dintr-un total de 5,3 milioane de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3.595.000 se confruntau cu riscul de sărăcie, care reprezintă cea mai comună situație. Este important de menționat că unele persoane se regăsesc doar într-una dintre cele trei situații analizate. Aproximativ 1.789.000 de persoane se aflau exclusiv în risc de sărăcie, fără a suferi de privare materială și socială severă sau a trăi în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. De asemenea, 1.596.000 de persoane erau afectate doar de deprivarea materială și socială severă, iar 82.000 trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, fără a fi influențate de celelalte două situații.
Intersecția componentelor indicatorului AROPE
Analizând intersecțiile dintre cele două componente ale indicatorului AROPE, rezultatele sunt semnificative. Astfel, 1.294.000 de persoane se aflau în risc de sărăcie și erau deprivare materială și socială severă. În plus, 157.000 de persoane se regăseau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii. Cele mai puține persoane, doar 21.000, se aflau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever.
În concluzie, aproximativ 355.000 de persoane au experimentat simultan toate cele trei situații, fiind expuse riscului de sărăcie, aflându-se în stare de deprivare materială și socială severă, și trăind în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
