Contestația lui Nicușor Dan la CCR
Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) pe 10 iulie 2025 în legătură cu o lege recent adoptată de Senat, care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe. Legea prevede pedepse de până la 10 ani de detenție. CCR va dezbate sesizarea de neconstituționalitate pe 17 iulie.
Argumentele sesizării
În sesizarea trimisă către CCR, Administrația Prezidențială subliniază că orice acțiune a statului care abordează polarizarea în societate poate crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități. Nicușor Dan consideră că legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme constituționale, invocând articolele 1 alin. (3) și (5), 20, 30, 31 și 33 din Constituție.
Legea extinde sfera organizațiilor interzise pentru a include cele cu caracter legionar. Aceasta face ca inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea acestor organizații să constituie infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani. Președintele ridică problema lipsei unei definiții legale clare pentru noțiunea de „legionar”, ceea ce generează confuzie în aplicarea legii și lasă loc interpretărilor arbitrare din partea organelor judiciare.
Confuzia terminologică și riscurile asociate
Nicușor Dan afirmă că absența unei definiții legale clare pentru termenul „legionar” și alte noțiuni conexe, precum „fascist”, duce la instabilitate juridică și poate periclita drepturile individuale. De asemenea, termenul „materiale legionare” este ambiguu, iar distribuirea unor asemenea materiale constituie infracțiune, cu pedepse de la 1 la 5 ani.
Președintele subliniază că definiția materialelor incriminate este circulară și nu aduce claritate. De exemplu, se întreabă dacă texte literare cu idei xenofobe se încadrează în această categorie. De asemenea, se contestă introducerea noțiunii de „persoane care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, care ar putea duce la restricții abuzive.
Contestații din partea opoziției
Legea a fost contestată și de partidele AUR, SOS România și POT, care au argumentat că aceasta va alimenta un antisemitism artificial și va încălca drepturile fundamentale, precum libertatea de exprimare. Sesizările lor subliniază că modificările propuse contravin Constituției României, afectând libertatea de conștiință și dreptul la identitate.
Concluzie
Contestația lui Nicușor Dan la CCR ridică importante probleme de constituționalitate și claritate legislativă, având potențialul de a afecta semnificativ drepturile cetățenilor și de a crea confuzie în aplicarea legii, în contextul unor pedepse severe pentru organizațiile interzise.
