Mesajul Președintelui ales al Poloniei către Ucraina
Președintele ales al Poloniei, Karol Nawrocki, a subliniat în cadrul unui mesaj de mulțumire adresat președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, importanța „soluționării problemelor istorice restante”. Zelenski a fost printre primii lideri străini care l-au felicitat pe Nawrocki pentru victoria sa în alegeri, exprimându-și speranța pentru „o cooperare fructuoasă” cu viitorul președinte polonez, în ciuda criticilor acestuia față de planurile Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană și NATO.
„Sper să continuăm o cooperare bună cu Polonia și cu președintele Nawrocki personal”, a transmis Zelenski pe X, felicitându-l pe câștigătorul alegerilor prezidențiale. El a subliniat că Polonia, având o puternică identitate națională și un angajament față de dreptate, a fost și rămâne un pilon al securității regionale și europene, o voce puternică pentru libertate și demnitate în rândul națiunilor. „Consolidându-ne reciproc, întărim Europa în competiția globală și ne apropiem de realizarea unei păci durabile. Aștept cu interes continuarea parteneriatului cu Polonia și cu președintele Nawrocki”, a adăugat Zelenski.
Răspunsul lui Nawrocki
În reacția sa, Nawrocki a exprimat așteptarea de a continua parteneriatul dintre Ucraina și Polonia, bazat pe respect și înțelegere reciprocă. „Consider că acest lucru necesită nu doar un dialog constructiv, ci și rezolvarea problemelor istorice rămase nerezolvate. Polonia a fost cel mai puternic susținător al Ucrainei în fața agresiunii rusești, iar nicio altă națiune nu înțelege mai bine această amenințare. Sper că vom continua să colaborăm pentru binele comun, să ne ocupăm de problemele din trecut și să construim un viitor sigur împreună”, a afirmat Nawrocki pe X.
Relațiile istorice dintre Polonia și Ucraina
Polonia și Ucraina au legături istorice și culturale profunde, într-o regiune unde granițele au fost adesea volatile. Ambele țări își definesc Rusia ca fiind cea mai mare amenințare la adresa securității lor. Istoricul Timothy Snyder subliniază că arhitectura europeană actuală se datorează, în mare parte, deciziei elitei politice poloneze de a renunța la pretențiile teritoriale, ceea ce a favorizat o politică de apropiere și recunoaștere a dreptului fostelor republici sovietice de a exista ca state independente.
„Marea strategie poloneză”, cum o numește Snyder, își are rădăcinile în ideile promovate după cel de-al Doilea Război Mondial de gruparea asociată revistei „Kultura”, care susținea necesitatea unei Europe unite, din care Polonia să facă parte. La scurt timp după ce independența Ucrainei a fost confirmată prin referendumul din decembrie 1991, Polonia a fost prima țară care a recunoscut oficial Republica Ucraina.
Provocările relațiilor bilaterale
Deși Polonia și Ucraina sunt aliați apropiați în fața inamicului comun, Rusia, relațiile lor se află în pericol din cauza unor evenimente sângeroase din trecutul îndepărtat, pentru care ambele părți ezită să își recunoască vina. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aceste tensiuni au fost exacerbate, iar istoria comună a celor două națiuni continuă să influențeze relațiile lor actuale.
Masacrul din Volînia: O pagină tumultoasă în istoria Poloniei și Ucrainei
Armata Insurecțională Ucraineană (UPA) a fost responsabilă pentru masacrarea a zeci de mii de polonezi în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, în încercarea de a curăța teritorii care, înainte de război, făceau parte din Polonia, dar care acum se află în vestul Ucrainei. De asemenea, în urma acestor atacuri, mii de ucraineni au fost omorâți în acte de răzbunare. Unii istorici ucraineni susțin că Polonia are o parte din vină pentru aceste atrocități, din cauza reprimării aspirațiilor naționale ale ucrainenilor înainte de conflict.
Reacții politice și discuții istorice
În Polonia, acest episod sumbru este cunoscut sub denumirea de Masacrul din Volînia. Recent, subiectul responsabilității pentru aceste crime a fost readus în discuție pe agenda politică a Kievului și Varșoviei. Ministrul de Externe ucrainean, Andrii Sîbiha, a afirmat în 2024 că Ucraina este „pregătită să discute” despre moștenirea complexă a conflictului polonezo-ucrainean din timpul războiului. Sîbiha a subliniat că au fost discutate măsuri tehnice specifice, nu politice, destinate să abordeze problematica exhumării, care a afectat dialogul politic pentru o perioadă îndelungată. „Nu ar trebui să existe obstacole politice”, a adăugat el, menționând că trecutul „nu poate compromite viitorul familiei euro-atlantice”.
Necesitatea iertării reciproce
Kievul insistă asupra ideii că ambele părți trebuie să ierte și să ceară iertare pentru „tragedia” din Volînia, refuzând însă să considere aceste evenimente drept un masacru, așa cum o fac polonezii. În Polonia, amintirile despre masacrele din Volînia rămân o rană deschisă, afectând generații întregi care au trăit aceste evenimente și care au transmis traumele mai departe urmașilor lor. În 2016, parlamentul polonez a votat pentru recunoașterea acestor acte ca fiind un „genocid al poporului polonez, comis de naționaliști ucraineni între 1943-1945”.
Puncte de vedere diferite asupra istoriei
În contrast, în Ucraina, eforturile de a construi un stat independent în timpul războiului sunt considerate eroice și reprezintă o sursă de inspirație pentru soldații care luptă împotriva invaziei ruse. De exemplu, o stradă dintr-un sat din apropierea Lvovului poartă numele lui Levkovici, un membru al UPA implicat în atacurile asupra polonezilor din Uhly. De asemenea, Stepan Bandera, liderul naționalist ucrainean, este văzut ca un erou la Kiev, în timp ce mulți polonezi îl consideră un criminal de război. Rusia profită de aceste tensiuni, criticând guvernul ucrainean pentru că îl glorifică pe Bandera.
Rădăcinile conflictului
Tensiunile dintre Polonia și Ucraina au rădăcini adânci, datând dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Polonia a controlat teritoriul din vestul Ucrainei timp de secole, iar statul polonez anterior războiului considera minoritatea ucraineană o amenințare, persecutându-i. Istoricul ucrainean Iaroslav Hrițak a declarat: „Ucrainenii nu vor să își recunoască vina pentru Volînia și polonezii nu vor să își recunoască vina pentru politica poloneză îndreptată împotriva ucrainenilor, care a dus la această tragedie. Avem un impas care ar putea fi rezolvat.”
Tensiunile între Polonia și Ucraina privind comemorarea victimelor
În contextul relațiilor bilaterale, Varșovia subliniază că problemele legate de comemorarea și înhumarea victimelor nu pot fi tratate ca fiind echivalente. Un oficial din cadrul Ministerului de Externe polonez a declarat că Polonia nu își dorește escaladarea tensiunilor, dar consideră esențială abordarea subiectului înhumării celor aproximativ 100.000 de oameni uciși. Această chestiune este deosebit de importantă pentru Polonia, care își propune să găsească soluții adecvate.
Oficialul a menționat: „Putem discuta despre strămutările din perioada comunistă și despre comemorarea ucrainenilor, dar este crucial să ne concentrăm mai întâi asupra problemei fundamentale.” Această afirmație evidențiază dorința Poloniei de a rezolva aspectele sensibile legate de istoria comună și de a îmbunătăți relațiile cu Ucraina printr-un dialog constructiv.
