Diferențele în sancțiunile pentru dopaj în cazul lui Halep și Swiatek
Gradul de responsabilitate a fost un factor decisiv în stabilirea sancțiunilor pentru dopaj în cazurile jucătoarelor de tenis Simona Halep și Iga Swiatek, a declarat Karen Moorhouse, directorul general al Agenției Internaționale pentru Integritatea Tenisului (ITIA).
Fostele numere unu mondiale, Iga Swiatek și Simona Halep, au fost testate pozitiv pentru substanțe interzise la interval de doi ani, dar au primit pedepse radical diferite: o lună de suspendare pentru Swiatek și patru ani, redusă prin apel la nouă luni, pentru Halep. Într-un interviu, Karen Moorhouse a explicat această „diferență de tratament” invocată de Halep, menționând că testul pozitiv al lui Swiatek a fost cauzat de medicamente contaminate, ceea ce a limitat semnificativ gradul de responsabilitate al acesteia. Astfel, sancțiunea a fost de o lună.
În ceea ce o privește pe Halep, Moorhouse a subliniat complexitatea cazului său. Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a recunoscut că testul pozitiv a rezultat dintr-un supliment contaminat. Pentru a evalua responsabilitatea jucătoarei, TAS a considerat natura produsului implicat, care nu era un medicament, și măsurile de precauție pe care Halep le-a luat pentru a reduce riscul de contaminare. În urma analizei acestor factori, TAS a decis o suspendare de nouă luni. Toate deciziile autorităților antidoping sunt fundamentate pe natura substanței și pe precauțiile luate de sportiv.
Cazul Jannik Sinner și transparența ITIA
Moorhouse a comentat și criticile aduse ITIA în urma cazului jucătorului italian Jannik Sinner, a cărui testare pozitivă a fost divulgată cu întârziere, similar cu cazul lui Swiatek. „Întotdeauna ne străduim să fim cât mai transparenți, respectând regulile. Problemele de comunicare legate de cazul Sinner au dus, poate, la o neînțelegere a regulilor noastre privind anunțarea testelor pozitive și suspendărilor provizorii. Oamenii au crezut eronat că anunțăm teste pozitive, când de fapt comunicăm suspendări provizorii”, a explicat aceasta.
Moorhouse a continuat să sublinieze că, în ambele cazuri, regulile au fost respectate, iar jucătorii au contestat suspendările provizorii în termenul stipulat. Dacă apelurile lor au avut succes, acestea nu au fost făcute publice, pentru a respecta normele interne.
Dezbateri privind transparența în sport
„Aceste cazuri au generat discuții constructive. Este complicat să găsești un echilibru între dorința de a anunța un test pozitiv și necesitatea de a păstra confidențialitatea până la finalizarea unei investigații detaliate. Unele sporturi decid să comunice imediat suspendările provizorii, cum ar fi atletismul, în timp ce altele, în special sporturile de echipă, nu le anunță niciodată, așteptând audierea sportivului acuzat”, a adăugat directoarea ITIA.
„Tenisul încearcă să găsească un echilibru corect cu regula celor zece zile: dacă un sportiv contestă suspendarea în acest interval și câștigă, informația nu este făcută publică. Aceasta este o regulă care ar putea fi revizuită”, a concluzionat Karen Moorhouse.
Discursul Karen Moorhouse despre cazul Sinner
În contextul discuțiilor din lumea tenisului, Karen Moorhouse a subliniat că există atât argumente în favoarea, cât și împotriva anumitor decizii. Ea a declarat că, în analiza unui caz, este esențial să se aplice regulile existente la momentul respectiv. „Sunt foarte confortabilă și încrezătoare în modul în care am gestionat acest caz”, a afirmat ea, referindu-se la situația lui Jannik Sinner. De asemenea, a subliniat importanța acestui caz, care a generat discuții despre adecvarea actualelor reglementări și necesitatea unor posibile modificări.
Explicațiile lui Jannik Sinner
ITIA a acceptat explicațiile oferite de Jannik Sinner, care a susținut că rezultatul său pozitiv la un test antidoping a fost cauzat de o contaminare cu clostebol, provenind de la un masaj efectuat de un membru al echipei sale. În urma acestei declarații, Karen Moorhouse a fost întrebată despre posibilele sancțiuni pentru staff-ul jucătorului italian în viitor. Răspunsul său a fost clar: „Regulile noastre se bazează pe Codul Mondial Antidoping, care include diverse infracțiuni comise de anturajul unui jucător, precum medicii, antrenorii sau agenții.”
Evaluarea situației
Cu toate acestea, ea a subliniat că majoritatea infracțiunilor implică o intenție de dopaj. În cazul lui Sinner, conform expertizei juridice primite, nu există motive pentru a urmări pe cineva din anturajul său, având în vedere că nu au fost identificate încălcări ale regulilor programului antidoping din tenis, care se aliniază la Codul Mondial Antidoping. „În cadrul inițiativelor noastre de formare, ne străduim să facem regulile antidoping accesibile și echipei jucătorilor”, a conchis Karen Moorhouse.
