Accelerarea îmbătrânirii la vârsta de 50 de ani
Corpul uman nu îmbătrânește constant, ci cu viteze diferite pe parcursul vieții. După copilărie, când creșterea este rapidă, urmează o perioadă de stabilitate în timpul maturității, iar apoi, pe măsură ce înaintăm în vârstă, îmbătrânirea se accelerează. Un studiu recent citat de Science Alert arată că această accelerare are loc în jurul vârstei de 50 de ani. După această vârstă, viteza cu care țesuturile și organele îmbătrânesc devine semnificativ mai mare comparativ cu deceniile anterioare.
Studiul proteinelor și îmbătrânirea
Cercetătorii de la Academia Chineză de Științe au efectuat o analiză a proteinelor din organismul uman, observând modificările acestora pe o gamă largă de vârste. Constatările sugerează că vasele de sânge sunt printre primele țesuturi care îmbătrânesc, demonstrând o susceptibilitate crescută la deteriorare. Studiul a dezvoltat ceasuri proteomice specifice țărilor, evidențiind o accelerare a îmbătrânirii în jurul vârstei de 50 de ani.
Impactul asupra sănătății organelor
Oamenii au o durată de viață remarcabil de lungă comparativ cu majoritatea mamiferelor, dar acest lucru vine cu un cost: declinul funcției organelor, ceea ce crește riscul de boli cronice. Studiul a analizat probe de țesut de la 76 de donatori de organe cu vârste între 14 și 68 de ani, care au decedat din cauza unor traumatisme cranio-cerebrale. Probele au acoperit șapte sisteme ale organismului: cardiovascular, digestiv, imunitar, endocrin, respirator, tegumentar și musculo-scheletic.
Modificările proteomice observate
Cercetătorii au catalogat proteinele din aceste sisteme, observând cum nivelurile lor au variat odată cu vârsta donatorilor. Au constatat că expresiile a 48 de proteine legate de boli au crescut odată cu înaintarea în vârstă, incluzând afecțiuni cardiovasculare, fibroză tisulară, steatoză hepatică și tumori hepatice. Cele mai semnificative schimbări au fost observate între vârstele de 45 și 55 de ani, când multe țesuturi au suferit remodelări proteomice substanțiale.
Experimentele pe șoareci
În experimente suplimentare, cercetătorii au izolat o proteină asociată cu îmbătrânirea din aortele șoarecilor și au injectat-o la șoareci tineri. Aceștia au demonstrat performanțe fizice reduse, forță de prindere scăzută și coordonare mai slabă comparativ cu șoarecii netratați, având și markeri proeminenți ai îmbătrânirii vasculare.
Concluzii și perspective
Studiul sugerează că îmbătrânirea umană este un proces complex, cu etape distincte. Identificarea modului în care îmbătrânirea afectează diferite părți ale corpului la momente specifice poate contribui la dezvoltarea de intervenții medicale pentru a facilita procesul de îmbătrânire. Cercetătorii intenționează să construiască un atlas proteomic cuprinzător care să acopere 50 de ani din procesul de îmbătrânire umană, având ca scop îmbunătățirea sănătății adulților în vârstă.
