Problema abandonului școlar în România
Sistemul de învățământ obligatoriu din România se confruntă cu o criză alarmantă, înregistrând o rată a abandonului școlar care plasează țara pe primul loc în Uniunea Europeană. Această situație îngrijorătoare a fost explorată de un reporter care a vizitat o clasă unde copiii din medii vulnerabile sunt implicați activ și se arată încântați de prezența lor la școală.
Învățătoarea Brîndușa Scarlat și abordarea sa
Brîndușa Scarlat, o învățătoare care a revenit la catedră după o carieră de 15 ani în antreprenoriat, oferă o privire detaliată asupra modului în care acești copii pot fi ghidați pentru a evita abandonul. După ce a colaborat cu o organizație pentru a-și relua activitatea didactică, ea se dedică sprijinirii elevilor săi.
Activitățile din clasă
Într-o dimineață de luni, 16 iunie, în orașul Chitila, situat lângă București, șase copii din clasa a III-a se pregătesc să încheie anul școlar 2024-2025. Cu doar două zile până la predarea manualelor, învățătoarea le solicită să împărtășească starea lor de spirit. Răspunsurile sugerează oboseală, dar ea reușește să îi revitalizeze printr-un joc energizant. Fiecare copil primește un rol în activitățile clasei, încurajând astfel implicarea și responsabilitatea.
Colectivitate și motivație
Învățătoarea reia un exercițiu pe care l-au realizat pe parcursul anului. Întrebarea „Ce ne unește pe noi?” primește un răspuns entuziast din partea copiilor: „Echipa!” Dialogul continuă cu întrebări despre identitatea grupului și viziunea lor, care subliniază bucuria de a învăța și de a crește împreună. Brîndușa Scarlat accentuează ideea de putere mentală și dezvoltare personală, explicând că adevărata forță nu se măsoară prin confruntări fizice, ci prin cunoștințe și abilități.
Realitățile din clasă
Clasa preluată de Brîndușa Scarlat este compusă din copii provenind din medii defavorizate, ceea ce complică și mai mult procesul educațional. Aceștia se confruntă cu diverse probleme, inclusiv deficiențe de învățare și circumstanțe familiale dificile. În ciuda faptului că, legal, clasa poate avea până la 25 de elevi, numărul real al acestora este mult mai mic, cu doar zece copii rămăși în clasă, din care șase erau prezenți în ziua vizitei reporterului.
Aceste fluctuații subliniază provocările cu care se confruntă educația în rândul copiilor din medii vulnerabile și importanța sprijinului constant pentru a reduce abandonul școlar.
Provocările copiilor din medii vulnerabile
Brîndușa Scarlat, o învățătoare dedicată, a discutat despre situația copiilor din medii defavorizate, subliniind că fiecare copil are propria poveste, adesea marcată de dificultăți. „Câți copii, atâtea povești. Atât. Povești grele. Jobul meu este să fiu alături de ei, să le ofer susținere emoțională și să-i ajut să-și dezvolte abilitățile necesare pentru a înțelege importanța educației”, a afirmat aceasta.
Obiectivele educaționale
Brîndușa își stabilește obiective clare pentru clasa sa: să asigure prezența fizică a copiilor la școală, să-i ajute să promoveze în următoarele clase și să-i încurajeze să gândească critic. „Copiii aceștia gândesc”, a afirmat ea. Reporterul a observat că elevii păreau încântați de prezența lor la școală și participau activ, în ciuda provocărilor cu care se confruntau acasă.
Activități educaționale interactive
Elevii se înghesuiau să participe la activități, dorind să răspundă la întrebări sau să caute informații despre poeții pe care îi studiau. De la scrierea datei în cifre romane la citirea unor propoziții complexe și ascultarea muzicii lui Vivaldi, acești copii de clasa a III-a au avut parte de o diversitate de experiențe culturale. „Prin intermediul Teach for Romania, le arătăm că pot spera și visa la mai mult. Primul pas este să finalizeze școala, măcar până la clasa a VIII-a sau a IX-a. Nu toți trebuie să devină contabili sau să urmeze un liceu, ci să se integreze în sistemul de muncă. Orele trebuie să fie atractive, iar tehnologia îi interesează. Activitățile trebuie să fie practice”, a adăugat Brîndușa.
Întoarcerea la educație
Brîndușa Scarlat este una dintre învățătoarele pregătite prin programele organizației Teach for Romania, care activează la o școală primară din Chitila, parte a Școlii Gimnaziale „Ion Vișoiu”. Această organizație non-guvernamentală se dedică pregătirii de profesori valoroși, indiferent de experiența anterioară. „Fără ajutorul Teach for Romania, nu aș fi avut curajul să devin profesor. Timp de 15 ani am lipsit din activitatea profesională, iar după facultate nu aveam un bagaj real pentru a lucra cu acești copii. Deși aveam cunoștințe, îmi lipseau metodele didactice și strategiile necesare”, a explicat Brîndușa.
O nouă etapă în carieră
Brîndușa a revenit recent în învățământ, devenind învățătoare în acest an școlar, după ce a petrecut 15 ani conducând o companie de familie. Această schimbare a marcat un nou început pentru ea, dedicându-se acum sprijinirii copiilor din medii vulnerabile.
Revenirea la vocația de dascăl
Brîndușa Scarlat, o profesoară cu o experiență de 15 ani în antreprenoriat, își împărtășește călătoria de întoarcere în învățământ. La început, a găsit interesantă activitatea de antreprenor, dar pe măsură ce s-a cunoscut mai bine, a realizat că discuțiile cu oamenii nu o mai împliniau. „Am simțit că nu mai e locul meu acolo, că pot mai mult”, a declarat ea.
Drumul spre educație
Brîndușa a absolvit în 2008 Facultatea de Limbi Străine, specializându-se în Spaniolă-Română. De mică, aspira să devină profesoară de limbă și literatură română, dar a fost nevoită să își aleagă un alt drum din cauza salariilor mici din acel an. „Mama mea este profesoară și probabil că această vocație a venit pe linie maternă. Admiram dedicarea ei ca dascăl”, a spus ea. Pasiunea pentru literatură a fost mereu prezentă, alimentată de descoperirea autorilor precum Blaga și Bacovia.
Salariile în învățământ vs. corporații
În perioada în care activa ca profesoară la un liceu din Capitală, Brîndușa câștiga un salariu considerabil mai mic decât cel obținut în sectorul construcțiilor, unde lucra ca asistent manager. Aceasta a observat că mulți colegi de-ai săi, deși ar fi putut rămâne în învățământ, au optat pentru cariere în corporații, motivul principal fiind beneficiile financiare superioare.
Sfaturi pentru tinerii din învățământ
Brîndușa Scarlat subliniază că pentru a fi un bun profesor, este esențial să simți o chemare autentică către această meserie. „Ca să poți face acest lucru cu inima deschisă, trebuie să simți ceva. Nu există o rețetă, trebuie să te adaptezi constant”, a explicat ea. În fața provocărilor, precum situațiile dificile cu copiii, este necesară inventivitatea și dragostea pentru educație.
Provocările predării în medii vulnerabile
Învățătoarea a recunoscut că, dacă ar fi început cariera de profesor imediat după facultate, nu ar fi fost pregătită să facă față provocărilor din clasele cu copii provenind din medii vulnerabile. „Un program de autocunoaștere și dezvoltare personală pentru tineri ar fi extrem de benefic”, a adăugat ea, subliniind că tinerii au adesea așteptări mari de la ei înșiși.
Salariul, o problemă persistentă
Brîndușa Scarlat a menționat că, la început, salariul a fost un factor decisiv pentru a nu rămâne în învățământ. Aceasta a subliniat importanța continuării creșterii salariilor în domeniul educației, pentru a atrage și păstra tinerii profesori în sistemul de învățământ.
Provocările și perspectivele educației în România
În alegerea meseriei de cadru didactic, este esențial ca viitorii profesori să fie ghidați de mai multe criterii. Un aspect fundamental este dorința de a interacționa cu copii. „Dacă simți că vrei să fii înconjurat de copii, de aici înveți restul. Este necesar să fii deschis, să te adaptezi, să fii flexibil și să ai reziliență. Deși intri într-un sistem ierarhic, această vocație este, în principal, despre dorința de a fi prezent în mijlocul copiilor”, a declarat o învățătoare din România.
Formarea cadrelor didactice prin Teach for Romania
Brîndușa Scarlat, un cadru didactic care a participat la cursurile organizației Teach for Romania, subliniază importanța acestui program. Între organizație și Ministerul Educației există un protocol care facilitează integrarea profesorilor în sistemul educațional. După finalizarea unui curs intens de formare, aceștia primesc o adeverință care le facilitează angajarea în școli. „Formarea oferită este o experiență intensă, cu un program de onboarding și o academie de trei săptămâni, extrem de solicitantă. Am beneficiat de o pregătire bine structurată care m-a învățat ce înseamnă cultura reușitei și nevoile copiilor”, a adăugat învățătoarea.
Statistica educațională din România
Conform datelor Eurostat, situația educațională din România este îngrijorătoare, cu o rată a abandonului școlar de 16%, semnificativ mai mare decât media europeană de 9% în anul 2023. De asemenea, analfabetismul funcțional reprezintă o altă problemă majoră, un studiu recent al Ministerului Educației arătând că 20% dintre adulți nu pot înțelege textul pe care îl citesc, iar un sfert dintre aceștia nu sunt capabili să rezolve calcule simple.
Direcția pozitivă a sistemului educațional
Cu toate acestea, Brîndușa Scarlat afirmă că în ultimii ani, sistemul de învățământ românesc a început să adopte o direcție mai bine gândită. „Statul trebuie să se asigure că lucrurile sunt implementate așa cum au fost planificate. Programa școlară este europeană de 10 ani. Nu mai predăm cunoștințe ca în trecut; ne concentrăm pe dezvoltarea competențelor. Copiii nu trebuie doar să rețină informații, ci să învețe cum să aplice ceea ce știu în viața de zi cu zi”, a explicat ea.
Schimbarea mentalității în educație
Brîndușa Scarlat subliniază că este esențial să ne deschidem mintea și să acceptăm această schimbare de mentalitate pentru a asigura un viitor educațional mai bun. „În câțiva ani, dacă continuăm în această direcție, vom reuși să atingem un nivel mai înalt”, a concluzionat ea. De asemenea, a menționat că această schimbare se resimte și la nivelul Inspectoratului Școlar din Ilfov, deși progresele sunt lente.
