Reacția Ministerului Afacerilor Externe la Criticile Rusiei
Purtătorul de cuvânt al Ministerului român al Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, a comentat articolul recent publicat în revista oficială a Serviciului rus de Informații Externe (SVR). Acest articol susține că alegerile prezidențiale din România, în urma cărora Nicușor Dan a devenit președinte, reprezintă un exemplu de „cenzură ideologică” folosită pentru a reduce la tăcere opozanții politici din Uniunea Europeană.
Andrei Țărnea a subliniat că interesul constant manifestat de Federația Rusă, prin intermediul SVR, față de alegerile din România, atât în timpul desfășurării lor, cât și ulterior, nu este surprinzător. El a remarcat că specificul mecanismelor democratice din România pare să provoace iritare la Moscova. De asemenea, Țărnea a evidențiat absurditatea de a primi lecții despre democrație din partea unei țări unde alegerile libere sunt simulate de peste două decenii, iar opoziția este adesea reprimată, arestată sau chiar eliminată fizic.
„În Rusia de astăzi, gesturi simple, cum ar fi ajutorul acordat civililor ucraineni sau depunerea unui buchet de flori în memoria lui Boris Nemțov, pot costa libertatea”, a afirmat Andrei Țărnea.
Critici la Adresa Cenzurii din Uniunea Europeană
Articolul din SVR, intitulat „Mărirea și decăderea UE”, semnat de Aleksei Anatolievici Gromîko, director al Institutului pentru Europa al Academiei de Științe a Rusiei, susține că cenzura ideologică în cadrul Uniunii Europene a atins un nivel fără precedent. Gromîko afirmă că intimidarea dizidenților și a opozanților politici devine din ce în ce mai pronunțată, făcând referire la alegerile prezidențiale din România și la verdictul instanței franceze în cazul Marinei Le Pen, care a fost împiedicată să participe la campania prezidențială din 2027.
În articol, conducerea Uniunii Europene este acuzată că încearcă să „prelungească cât mai mult criza ucraineană” și că „refuză să recunoască interesele legitime de securitate ale Rusiei”. De asemenea, Gromîko menționează că orice persoană care se disociază de curentul principal devine o țintă a presiunilor și tentativelor de ostracizare, exemplificând cu orașele Budapesta, Bratislava și Belgrad.
Sustinerea SVR pentru Călin Georgescu
La începutul lunii martie, SVR a manifestat o susținere deschisă pentru Călin Georgescu, un candidat prorus la alegerile prezidențiale din România. Conform SVR, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a solicitat autorităților de la București să interzică participarea lui Georgescu la alegerile reluate din luna mai.
„Ursula von der Leyen, care a avut un rol esențial în invalidarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România, a avertizat că, dacă Georgescu continuă să își desfășoare campania electorală, Uniunea Europeană va restricționa accesul României la fondurile sale”, preciza comunicatul SVR.
În concluzie, situația politică din România și reacțiile internaționale continuă să fie subiecte de intensă discuție, cu implicări semnificative în contextul relațiilor dintre România și Rusia.
Încercări de reprimare a disidenței în Uniunea Europeană
Se preconizează că mainstream-ul liberal european va intensifica eforturile de a înăbuși disidența în cadrul Uniunii Europene. Ungaria, considerată un „bastion al conservatorismului european”, va fi principala țintă a acestor acțiuni. Viitoarele alegeri parlamentare din această țară, programate pentru anul viitor, vor servi drept un bun pretext pentru aceste demersuri.
