Regiunea Ruhr: Schimbări dramatice și ascensiunea extremismului
Regiunea Ruhr, cunoscută odată ca motor economic al Germaniei și bastion al social-democrației, se confruntă cu o transformare semnificativă. Alegerile locale recente au adus câștiguri considerabile pentru Alternativa pentru Germania (AfD), un partid de extremă dreapta, în orașe precum Hagen, Duisburg și Gelsenkirchen. Presa germană subliniază că acuzațiile de fraudă socială, în care sunt frecvent menționați românii și bulgarii, contribuie la această ascensiune.
Hagen: „Micul București” și fraude sociale
Hagen, cu o populație de 190.000 de locuitori, a fost etichetat drept „Klein-Bukarest/Micul București”. Aici, mii de români și bulgari locuiesc în clădiri degradate, considerate focare de nesiguranță. Jurnaliștii au descoperit apartamente insalubre, pline de moloz și cu miros de dejecții. Au fost identificate fraude evidente, precum cazuri în care 20 de persoane figurau ca angajate la un frizer din Berlin, cu un salariu de doar 200 de euro lunar, pentru a accesa ajutoare sociale complete.
Statisticile oficiale arată că doar 1.100 de migranți au contracte legale de muncă, iar 55% primesc venituri substanțial suplimentate de Jobcenter. Localnicii simt că orașul le scapă din mâini.
Duisburg: Decline urban și „copii-fantomă”
Duisburg, odată renumit pentru industria oțelului, este acum un exemplu al declinului urban. Aici trăiesc peste 26.000 de români și bulgari, dintre care 9.000 sunt copii. Primăria a descoperit sute de cazuri de „copii-fantomă”, care existau doar pe hârtie, generând pierderi de milioane de euro prin alocații pentru copii ineficienți.
Primarul SPD, Sören Link, a descris situația ca fiind marcată de cartiere pline de gunoaie, copii nesupravegheați și clădiri insalubre, afirmând că muncitorii cinstiți se simt pedepsiți, în timp ce alții profită fără rușine.
Gelsenkirchen: Șomaj și dependență de ajutoare
Gelsenkirchen înregistrează un șomaj de 15,1%, având aproape jumătate din buget consumat de prestațiile sociale. Peste 22% dintre locuitori primesc Bürgergeld, iar românii și bulgarii sunt frecvent menționați în rapoartele despre fraude și dependență.
Șeful poliției locale, Tim Frommeyer, a declarat că trebuie să rupă aceste rețele pentru a evita pierderea controlului complet, iar autoritățile desfășoară săptămânal razii pentru a identifica fraude sociale, în care migranții est-europeni sunt adesea implicați.
Rețele de fraudă și pierderi economice
Clanurile românești și bulgărești au dezvoltat metode complexe pentru a explora sistemul german, incluzând firme fictive de îngrijire, contracte false de muncă plătite cu sume minime și alocații pentru copii care nu există. În contrast, beneficiarii oficiali ai ajutoarelor sociale afișează mașini de lux și ceasuri de valoare ridicată.
Rainer Wendt, liderul sindicatului poliției, a avertizat că Germania este jefuită sistematic, cu prejudicii anuale de miliarde de euro, subliniind că legislația actuală este prea permisivă și încurajează abuzurile.
Consecințe sociale și politice
Ruhrgebiet, simbol al muncii și solidarității, este acum văzut ca un exemplu de eșec social. „Micul București” din Hagen și ghetourile din Duisburg și Gelsenkirchen au devenit simboluri ale declinului și al ascensiunii extremei drepte. În loc de unitate, predomină resentimentele și percepția că est-europenii au transformat regiunea într-un teren al abuzurilor și neîncrederii.
Aceste evenimente subliniază impactul profund al migrației asupra societății germane și riscurile asociate cu abuzul sistemului de asistență socială, ceea ce ar putea avea consecințe semnificative pentru viitorul politic al regiunii și al țării.
