Condamnarea membrilor unui grup religios australian pentru moartea unei fetițe
Paisprezece membri ai unui grup religios din Australia au fost condamnați pentru moartea unei fetițe de opt ani, diagnosticată cu diabet, care nu a primit insulină timp de aproape o săptămână. Elizabeth Struhs a decedat în 2022, acasă, din cauza cetoacidozei diabetice, o afecțiune care cauzează fluctuații severe ale glicemiei. Îngrijirea medicală a fost refuzată de către grupul cunoscut sub numele de Saints, care credea că Dumnezeu o va vindeca, conform informațiilor disponibile.
Tatăl fetiței, Jason Struhs, și liderul grupului, Brendan Stevens, au fost inițial judecați pentru crimă, dar au fost găsiți vinovați de omor prin imprudență, o acuzație mai puțin gravă. Alți 12 membri, inclusiv mama și fratele lui Elizabeth, au fost, de asemenea, condamnați pentru aceeași infracțiune. Toți inculpații au pledat nevinovați.
Decizia instanței și detalii ale procesului
Judecătorul Martin Burns, la pronunțarea verdictului, a subliniat că, deși era evident că părinții și ceilalți membri ai bisericii o adorau pe Elizabeth, acțiunile lor au condus la decesul acesteia. „Nu se poate contesta faptul că Elizabeth a fost îngrijită cu dragoste în aproape toate privințele”, a afirmat judecătorul. El a adăugat că, din cauza credinței lor în puterea de vindecare a lui Dumnezeu, fetița a fost privată de tratamentul necesar care ar fi putut să o salveze.
Procesul a avut loc la Curtea Supremă din Queensland, începând din luna iulie a anului trecut și durând câteva luni. Procurorii au prezentat 60 de martori, conturând imaginea unei fetițe „inteligente” care a suferit enorm în ultimele sale zile. Procurorul Caroline Marco a menționat că Elizabeth avea nevoie de ajutor pentru activități de bază, cum ar fi mersul la toaletă, și că a experimentat simptome severe, inclusiv vărsături și pierderea cunoștinței.
Condițiile din timpul suferinței fetiței
În timp ce starea de sănătate a lui Elizabeth se deteriora, congregația se ruga și cânta pentru ea, în timp ce fetița se afla pe o saltea în casa din Toowoomba, la aproximativ 125 de kilometri vest de Brisbane. Din păcate, nu s-a solicitat asistență medicală, iar autoritățile au fost informate abia după 36 de ore de la decesul ei, deoarece grupul credea că ea ar putea fi readusă la viață.
Cei 14 inculpați, cu vârste cuprinse între 22 și 67 de ani, au reprezentat singuri în instanță, refuzând să angajeze avocați sau să depună plângeri. Instanța a fost nevoită să pleda nevinovat în numele lor. Majoritatea membrilor grupului au fost acuzați de complicitate în decizia tatălui de a refuza administrarea insulinei fiicei sale. Procurorii au subliniat că Jason Struhs, în vârstă de 53 de ani, s-a convertit la această biserică mai târziu decât soția sa, Kerrie Struhs, în vârstă de 49 de ani, și că anterior fusese de acord cu administrarea medicamentelor lui Elizabeth. Aceștia susțin că s-a răzgândit ulterior, conștient fiind de gravitatea deciziei sale.
Procesul tragic al familiei Struhs
La capătul vieții fiicei sale, Jason Struhs a vorbit cu durere în fața instanței, declarând că el și Elizabeth au convenit să ”oprească insulina” împreună. Plin de emoție, el a mărturisit că încă mai speră că fiica sa va fi înviată, afirmând: “Elizabeth doarme și o voi vedea din nou.”
Brendan Stevens, liderul grupului, a apărat acțiunile acestora, susținând că sunt bazate pe credință și caracterizând procesul drept o formă de ”persecuție religioasă”. El a subliniat că grupul avea ”dreptul de a crede în cuvântul lui Dumnezeu în totalitate” și că decizia de a nu pleda s-a datorat lipsei de ”intenție de a lupta” în acest caz prin intermediul legii.
Decizia instanței
Judecătorul Burns a stabilit că Jason Struhs și Stevens nu pot fi condamnați pentru crimă, deoarece acuzația nu a reușit să demonstreze dincolo de orice îndoială rezonabilă că aceștia au avut intenția de a o ucide sau de a provoca răni grave lui Elizabeth. Totuși, toți cei 14 inculpați au fost găsiți vinovați de omor prin imprudență, având în vedere că au fost implicați împreună într-o infracțiune ce a condus la moartea ei.
Declarațiile martorilor
Sora lui Elizabeth, Jayde Struhs, a depus mărturie în proces, relatând că a părăsit secta și a fugit de acasă la 16 ani, după ce s-a declarat homosexuală, și că acum se simte complet înstrăinată de familia ei. Alături de alți martori, ea a descris congregația ca având viziuni tot mai stricte, inclusiv o respingere a asistenței medicale convenționale, considerând Crăciunul și Paștele festivaluri ”păgâne” sau neevlavioase.
Instanța a aflat, de asemenea, că viața lui Elizabeth fusese pusă în pericol cu mult înainte de tragedia finală. Cu peste doi ani înainte de moartea sa, Elizabeth a fost internată în spital în stare de comă diabetică, cântărind doar 15 kg, după ce a devenit prea slabă pentru a se deplasa. A fost diagnosticată cu diabet de tip 1 și familia a fost informată că va necesita injecții zilnice cu insulină pentru a gestiona boala.
Regrete și presiuni
Ambii părinți au fost acuzați în legătură cu acel incident, însă Jason Struhs a depus mărturie împotriva soției sale pentru a obține o pedeapsă mai blândă. La acea vreme, el a declarat că soția sa, care era membră a bisericii Saints de mai mulți ani, nu credea în acordarea de tratament medical copiilor din motive religioase. De asemenea, și-a exprimat regretul profund pentru că ”a dezamăgit fiica”. Ulterior, a făcut eforturi pentru a-i asigura insulină pentru o perioadă, în timp ce soția sa se afla în închisoare, dar a fost presat de alți membri ai grupului să renunțe la acest demers.
În lunile premergătoare morții lui Elizabeth, tatăl acesteia a fost botezat în cadrul grupului. Procurorii au subliniat că el a ”lăsat deoparte convingerile sale” și a început să refuze îngrijirea fiicei sale pentru a se conforma cerințelor congregației. Jayde Struhs a declarat că, în ciuda satisfacției față de verdictul de miercuri, ”sistemul a dezamăgit-o” profund.
Declarația emoționantă a unei surori în fața instanței
În cadrul unei audieri recente, o soră a unei victime a făcut o declarație puternică, subliniind nevoia de acțiuni mai decisive pentru protejarea celor vulnerabili. Ea a spus: „Ne aflăm astăzi aici doar pentru că nu s-a intervenit mai devreme pentru a o proteja sau a o scoate dintr-o situație incredibil de nesigură în propria casă.”
Această afirmație evidențiază importanța intervenției timpurii în cazurile de abuz și neglijare, semnalând necesitatea de a acționa rapid pentru a asigura siguranța celor aflați în pericol.
