Localitățile românești care strălucesc prin autonomie financiară și nu depind de fonduri guvernamentale

Moderator
3 Min Citire

Sursa foto: Google Images

0:00

Date generale despre autonomia financiară a localităților

Datele oficiale ale Ministerului Dezvoltării pentru anul 2024 relevă o situație contrastantă în ceea ce privește independența financiară a localităților din România. Din totalul de 3.187 de unități administrativ-teritoriale (UAT), doar 901 reușesc să își acopere cel puțin jumătate din cheltuieli prin venituri proprii, ceea ce reprezintă un procent de 28,2%. Aceasta subliniază dependența majoritară a UAT-urilor de fonduri externe.

Localități cu autonomie financiară ridicată

În rândul localităților care se autosusțin aproape complet, doar 200 reușesc să își procure peste 70% din buget prin taxe și impozite locale. Exemple notabile includ:

  • Caianu (Cluj) – Buget: 4,62 milioane lei; venituri proprii: 96,1%
  • Ghimbav (Brașov) – Buget: 64,7 milioane lei; venituri proprii: 95,6%
  • Otopeni (Ilfov) – Venituri proprii: 94,6%
  • Jucu (Cluj) – Venituri proprii: 94,0%
  • Vadu Izei (Maramureș) – Venituri proprii: 93,2%
  • Cristian (Brașov) – Venituri proprii: 92,8%

Autonomia financiară în municipiile mari

În marile orașe, situația este mai favorabilă comparativ cu media națională, dar există disparități semnificative. De exemplu, în București, sectoarele au niveluri variate de autonomie:

  • Sectorul 1: 86,1% venituri proprii
  • Sectorul 4: 66,2% venituri proprii

În alte mari centre urbane, se observă următoarele procente:

  • Cluj-Napoca: 79,5%
  • Brașov: 83,8%
  • Timișoara: 65,1%
  • Iași: 67,7%

Deși aceste cifre depășesc media națională, multe orașe continuă să depindă considerabil de resurse externe pentru susținerea bugetelor.

Localități cu autonomie financiară scăzută

Pe de altă parte, există sute de comune cu o autonomie extrem de redusă, aproape 800 de UAT-uri funcționând cu sub 30% venituri proprii. Câteva dintre cele mai critice situații includ:

  • Studina (Olt) – 5,2% venituri proprii
  • Brăstavatu (Olt) – 4,7%
  • Gostinari (Giurgiu) – 5,8%
  • Milosești (Ialomița) – 8,9%
  • Baia de Criș (Hunedoara) – 9,6%
  • Osica de Jos (Olt) – 9,3%
  • Aninoasa (Hunedoara) – 8,7%

Aceste comunități provin în principal din județe precum Vaslui, Teleorman, Olt, Mehedinți sau Buzău, unde lipsa investițiilor și baza economică redusă limitează dezvoltarea resurselor proprii.

Factori care influențează autonomia financiară

Specialiștii în administrația publică identifică mai mulți factori care contribuie la gradul de independență financiară:

  • Dimensiunea economiei locale – activitățile industriale, comerciale și imobiliare generează încasări semnificative din taxe.
  • Colectarea eficientă a taxelor și impozitelor – administrațiile care optimizează organizarea pot maximiza veniturile.
  • Structura demografică – orașele mari dispun de o bază fiscală mai extinsă, facilitând susținerea cheltuielilor.
  • Dependența de resurse externe – comunitățile cu economii fragile se bazează predominant pe fonduri de la centru sau fonduri europene.

Concluzie

În concluzie, autonomia financiară a localităților din România variază semnificativ, cu un număr mic de UAT-uri reușind să se susțină aproape complet din venituri proprii, în timp ce multe altele depind excesiv de fonduri externe, ceea ce poate afecta dezvoltarea regională și stabilitatea economică.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *