Despăgubiri solicitate de Lituania de la Belarus
Lituania a depus o cerere de despăgubiri în valoare de peste 200 de milioane de euro împotriva Belarusului, acuzând regimul Lukașenko că a pus la cale un val de migrație ilegală în scopuri geopolitice. Acest demers a fost înaintat Curții Internaționale de Justiție (CIJ) și este susținut de Polonia, care ar putea deveni parte a procesului.
Contextul cererii de despăgubire
Guvernul lituanian a anunțat că solicitarea de despăgubiri vizează criza migrației ilegale care a început în 2021. Acțiunea a fost depusă la CIJ pe 19 mai, iar autoritățile de la Vilnius susțin că regimul Lukașenko a „facilitat, sprijinit și permis traficul de migranți” spre frontiera lituaniană. Ministerul Justiției din Lituania precizează că suma solicitată reflectă daunele directe suportate de sistemul național de afaceri interne în gestionarea acestei crize.
„Estimările actuale, de peste 200 de milioane de euro, includ doar măsurile interne. Evaluările vor fi revizuite și extinse”, a declarat ministerul pentru agenția Baltic News Service.
Acuzații de război hibrid
Începând din 2021, Lituania a acuzat Belarusul de orchestrarea unor treceri ilegale masive ale frontierei, folosind migranți din Orientul Mijlociu și Africa ca parte a unui „război hibrid” destinat destabilizării flancului estic al Uniunii Europene și NATO. Documentele transmise CIJ susțin că acțiunile Belarusului au obligat autoritățile lituaniene să construiască o barieră fizică la graniță, să implementeze sisteme de supraveghere avansate și să mobilizeze resurse umane fără precedent.
Dacă instanța de la Haga va stabili o legătură directă între acțiunile Belarusului și pagubele suferite de Lituania, ar putea fi creat un precedent care să faciliteze acțiuni în justiție similare în viitor.
Interesul Poloniei în proces
Pe 23 mai, publicația Euroradio a raportat că Polonia, partener strategic al Lituaniei, ia în considerare alăturarea la procesul intentat împotriva Belarusului. Ministerul polonez de Externe a confirmat interesul pentru inițiativa lituaniană și a declarat că împărtășește opinia că Belarusul a încălcat normele dreptului internațional.
Până în prezent, regimul de la Minsk nu a oferit un răspuns oficial cu privire la acțiunea în justiție.
Întărirea securității pe flancul estic al NATO
Lituania nu este singura țară care acuză regimul Lukașenko și Rusia de utilizarea migrației ilegale ca armă geopolitică. În 2023, autoritățile lituaniene au anunțat că au blocat accesul a peste 20.000 de migranți proveniți din Belarus, iar numărul acestora a crescut semnificativ de atunci. Finlanda a acuzat și ea Rusia de încurajarea migranților din Siria și Somalia să traverseze granița, ca reacție la aderarea sa la NATO.
În contextul tensiunilor regionale și al invaziei ruse în Ucraina, Lituania a intensificat măsurile de securitate la granițele cu Belarus și regiunea rusă Kaliningrad. Pe 5 mai, autoritățile au anunțat un plan de investiții de 1,1 miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani pentru instalarea de mine antitanc, destinate să „blocheze și să încetinească” o posibilă invazie.
În același timp, agențiile occidentale de informații avertizează că Europa ar putea fi confruntată cu un conflict militar major în următorii cinci ani, în contextul intensificării atitudinii agresive a Rusiei.
