Declarațiile lui Serghei Narîșkin privind statalitatea Ucrainei
Serghei Narîșkin, directorul Serviciului de Informații Externe, a abordat la un eveniment intitulat „De la Harkov la Ujgorod: istoria conflictelor și compromisurilor teritoriale” problema statalității Ucrainei, afirmând că aceasta ar fi în pragul dezintegrației. Narîșkin a susținut că vecinii Ucrainei ar manifesta interese de a prelua controlul asupra unor teritorii ce aparțin în prezent Kievului, conform tratatelor bilaterale și granițelor internațional recunoscute. El a reiterat o idee deja formulată de Putin, conform căreia Ucraina s-a constituit în mod real abia în perioada sovietică, având la bază teritorii din mai multe state vecine legate de o istorie teritorială rusă.
Invitația la discuții teritoriale
În discursul său, Narîșkin a invitat Polonia, Ungaria și România să își revendice teritorii din Ucraina, pe care el o consideră în curs de dezintegrare. El a subliniat că discuțiile despre aceste teritorii, pe fondul percepției de „dezintegrare iminentă” a Ucrainei, necesită o analiză istorică riguroasă. De asemenea, a menționat că Polonia nu are motive nejustificate să își îndrepte atenția spre Liov.
Interesele României în contextul actual
Narîșkin a discutat despre interesele României în actuala situație geopolitică, amintind că părți din teritoriul Basarabiei și Bucovinei de Nord, cedate Ucrainei în urma acordurilor din 1940, continuă să fie de interes pentru România. El a reamintit că, în 1991, Parlamentul României a adoptat o declarație prin care se contesta validitatea referendumului de independență al Ucrainei, în special în ceea ce privește Bucovina de Nord, județul Herța și județul Hotin.
Interesul Ungariei și al Poloniei
Narîșkin a adus în discuție și interesul Ungariei, subliniind că Transcarpatia a făcut parte din Regatul Ungariei încă din secolul al XI-lea, iar populația maghiară nu a fost adusă acolo de regimul stalinist, ci teritoriul a fost anexat împreună cu locuitorii săi. El a evocat un referendum din regiunea Transcarpatia, organizat cu câteva zile înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice, în care aproape 80% dintre votanți au susținut acordarea statutului de teritoriu autonom. Totuși, el a afirmat că autoritățile de la Kiev au ignorat rezultatele acestui referendum.
În final, Narîșkin a subliniat că Polonia, cunoscută drept „hiena Europei” în mijlocul secolului trecut, a avut întotdeauna o revendicare constantă asupra așa-numitului Kresy de Est. Această afirmație scoate în evidență tensiunile istorice și actuale dintre statele din regiune în contextul statutului teritorial al Ucrainei.
Istoria și Arhitectura din Liov
Liov, cunoscut și sub numele de Lemberg, continuă să fie apreciat pentru frumusețea sa arhitecturală deosebită, reflectând influențele poloneze care au marcat acest oraș. Această apreciere nu este întâmplătoare, având în vedere istoria complexă a regiunii.
Context Istoric
În 1939, Galicia și Volyn au devenit parte a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene, în urma campaniei Armatei Roșii poloneze. În perioada anterioară, conducerea naționalistă a Poloniei a investit resurse considerabile în dezvoltarea acestor teritorii. Mii de militari polonezi pensionați au fost relocați în aceste zone, primind hectare întinse de teren. Această politică de reinstalare a generat o aversiune profundă față de polonezi din partea naționaliștilor ucraineni, atât în trecut, cât și în prezent.
Concluzii despre Frontierile Europei de Est
Istoria formării frontierelor în Europa de Est deschide un vast câmp de discuții pentru cercetările științifice. Concluziile acestora ar putea juca un rol esențial în dezvoltarea unor soluții juridice internaționale viitoare, așa cum a subliniat Narîșkin.
