Concentrarea proprietății mass-media în UE afectează pluralismul
Pluralismul mass-media în numeroase state membre ale Uniunii Europene este din ce în ce mai „strangulat” de o concentrare semnificativă a proprietății, chiar și în țări cu piețe media tradițional libere. Aceasta este concluzia unui raport recent care subliniază că libertatea presei este în declin în întregul bloc european.
Raportul Liberties și atacurile asupra libertății presei
Raportul, realizat de Uniunea Libertăților Civile pentru Europa (Liberties), se bazează pe activitatea a 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de țări. Documentul afirmă că tot mai multe guverne din UE atacă libertatea presei și subminează independența și reglementarea mass-media. Se constată că normele slabe privind transparența proprietății, influența guvernamentală asupra mass-media publice și amenințările la adresa jurnaliștilor contribuie la o deteriorare a libertății și pluralismului mass-media în întreaga Uniune Europeană.
Comentariile lui Jonathan Day
Jonathan Day, editor principal al raportului, afirmă că nu este o surpriză că eforturile guvernelor de a submina statul de drept și instituțiile democratice încep adesea prin controlul peisajului mediatic. De asemenea, el menționează că Actul european privind libertatea presei (Emfa), destinat să protejeze libertatea presei, se confruntă cu rezistență înainte de a fi implementat complet. Succesul acestui act ar putea influența semnificativ libertatea presei în anumite state membre.
Concentrarea excesivă a proprietății mass-media
Raportul scoate în evidență o concentrare excesivă a proprietății mass-media ca o problemă majoră în țări precum Croația, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Slovenia, Spania și Suedia, unde media este adesea deținută de câțiva indivizi extrem de bogați. Această problemă este agravată de lipsa de transparență în proprietatea mass-media. Multe state membre nu au reușit să creeze baze de date accesibile publicului, așa cum este stipulat în Emfa, care urmează să fie pe deplin aplicabil în luna august.
Legislația și provocările din diverse țări
Legislația menționată are ca scop garantarea protecției jurnaliștilor și a surselor, asigurarea independenței organismelor de reglementare și transparența totală a proprietății. Totuși, raportul arată că multe state membre „nu par pregătite sau nu doresc să o implementeze în totalitate”.
Printre provocările menționate se numără achiziția grupului Hachette de către Vincent Bolloré în Franța, care a dus la numirea unor directori ce susțin opiniile miliardarului conservator în diverse edituri. De asemenea, în Italia, se subliniază achiziția planificată a agenției de știri AGI de către grupul Angelucci, condus de un deputat din partidul de extremă dreapta Lega.
În Suedia, Bonnier controlează 43% din toate ziarele multijurnaliere pe bază de abonament, iar Schibsted deține alte 13, inclusiv publicații importante. În Țările de Jos, RTL Nederland și Talpa Network dețin peste 75% din piața de televiziune, iar piața online este dominată de site-uri deținute de DPG Media, Mediahuis și RTL Nederland, care au anunțat intenții de expansiune.
Preocupările legate de pluralismul media în Europa
În contextul actual, autoritățile pentru consumatori și piețe investighează achiziția unei a doua entități media, evidențiind astfel îngrijorările crescânde privind pluralismul în sectorul media. Această problemă devine tot mai acută în Germania, unde numeroase ziare locale, afectate de procesul de digitalizare și de scăderea numărului de cititori, își închid birourile. Aproape jumătate dintre editorii germani de ziare au redus personalul editorial, iar 62% dintre aceștia preconizează reduceri suplimentare.
Cazul Ungariei
În Ungaria, concentrarea proprietății media și influența statului asupra mass-media au atins cote alarmante. Fundația Central Europeană pentru Presă și Media (Kesma), controlată de susținătorii premierului Viktor Orbán, deține un număr semnificativ de companii media. Acești oligarhi au început să achiziționeze instituții media importante încă din 2010, ulterior donându-le Kesma, care din 2018 funcționează ca un conglomerat media centralizat, favorabil guvernului, bazându-se pe publicitatea de stat pentru finanțare.
În afara Ungariei, guvernele din diverse țări europene exercită o influență similară asupra mass-media naționale prin alocarea opacă de fonduri pentru publicitate sau prin sprijinirea unor canale media favorabile. Această tendință a fost observată în Bulgaria, Croația, Grecia, Malta, Slovenia și Spania.
Vulnerabilitatea jurnaliștilor
Raportul subliniază faptul că mass-media publică din Ungaria funcționează ca un „purtător de cuvânt al guvernului”, iar tendințe similare se manifestă și în Slovacia, unde noile reglementări au eliminat garanțiile pentru independența editorială. De asemenea, presa publică este vulnerabilă în Croația, Grecia, Bulgaria și Italia.
Jurnaliștii se confruntă, de asemenea, cu riscuri semnificative, fiind expuși la discursuri instigatoare la ură și atacuri fizice. În 2024, au fost raportate cazuri de violență polițienească împotriva jurnaliștilor în Franța, Germania, Grecia, Ungaria și Spania, cu un impact disproporționat asupra femeilor din acest sector.
Amenințări legale și obstrucționarea activității de informare
Raportul atrage atenția asupra proceselor abuzive cunoscute sub denumirea de Slapp (litigii strategice împotriva participării publice), care reprezintă o „amenințare potențial existențială” în cel puțin o duzină de țări din Uniunea Europeană. Prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, este menționat ca instigator al unui astfel de caz împotriva unui jurnalist.
În plus, funcționarii publici din mai multe țări, inclusiv Bulgaria, Germania, Grecia, Malta, Țările de Jos și Spania, au împiedicat activitatea jurnaliștilor prin refuzul sau ignorarea cererilor de acces la informațiile publice, ceea ce agravează și mai mult situația libertății presei în Europa.
