Lia Savonea, Candidatul Unic pentru Președinția Înaltei Curți de Casație și Justiție
Lia Savonea, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, este singura persoană înscrisă în competiția pentru funcția de președinte al instanței supreme, un post deținut în prezent de Alina Corbu, a cărei mandat se va încheia în luna septembrie. De-a lungul carierei sale, Savonea a luat mai multe decizii controversate, inclusiv anularea rechizitoriului în Dosarul Revoluției și rejudecarea cazului Mario Iorgulescu.
Informația referitoare la candidatura Liei Savonea a fost anunțată marți de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în condițiile în care data limită pentru înscriere a fost 16 iunie. Pe lângă candidatura sa, Savonea a prezentat și un proiect ce vizează exercitarea atribuțiilor manageriale ale președintelui ICCJ.
Conform calendarului stabilit de CSM, începând cu 23 iunie, se va analiza candidatura și se va stabili data interviului, care va include evaluarea planului managerial, a abilităților de comunicare și a cunoștințelor specifice funcției.
Cine este Lia Savonea?
Lia Savonea a deținut funcția de președinte al CSM și a fost președinta Curții de Apel București. Este absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității București, promoția 1996, și și-a început cariera profesională la Judecătoria Sectorului 6 București, unde a exercitat, între 2001 și 2003, și funcții manageriale. Ulterior, a promovat la Tribunalul București, unde a condus Secția I penală.
În perioada de după 2003, Lia Savonea a activat exclusiv în domeniul penal. În 2009, a devenit vicepreședinte al instanței, iar între 2010 și 2011 a fost președinte cu delegație al Curții de Apel București, ocupând începând cu 2012 funcția de președinte. În primăvara anului 2023, a fost numită judecător la Înalta Curte – Secția Penală, având anterior funcția de președinte al Curții de Apel București. De asemenea, a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii în componența anterioară și a îndeplinit rolul de președinte al CSM în 2019.
Printre deciziile controversate adoptate de Lia Savonea se numără declararea rechizitoriului din dosarul „Revoluției”, în care este implicat Ion Iliescu, ca fiind neconform, și rejudecarea cazului lui Mario Iorgulescu, care avea o condamnare definitivă de 13 ani și 8 luni pentru omor, după ce a condus sub influența alcoolului și a substanțelor interzise.
Proiectul de Management al Liei Savonea
Consiliul Superior al Magistraturii a publicat marți proiectul de management propus de Lia Savonea, singurul candidat pentru președinția Înaltei Curți de Casație și Justiție. În document, judecătoarea subliniază că o parte a opiniei publice „nu înțelege clar” rolurile și responsabilitățile instituțiilor, ceea ce duce la atribuirea „eşecurilor” instanței fără justificare adecvată.
„Indiferent de natura unui dosar, fie că este vorba despre cazuri cu o miză mai mare sau mai mică, judecătorii nu iau decizii bazate pe simpatii personale, ci aplică strict prevederile legale din Codul civil, penal sau din alte domenii de drept. Atunci când informațiile disponibile publicului sunt incomplete sau, mai grav, prezentate eronat, se creează confuzii ce afectează percepția asupra justiției,” a afirmat Savonea în proiectul său.
Importanța respectării legii în procesul de justiție
Judecătorul subliniază că percepțiile publicului, adesea influențate emoțional, pot afecta modul în care sunt judecate cazurile. Anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică în instanțele de contencios reprezintă o reafirmare a principiului că „legea este superioară oricărei autorități”, indiferent de rangul acesteia. Acest proces nu constituie un abuz al justiției, ci o sancțiune împotriva unui exces de putere.
De asemenea, anularea unui contract, constatarea unor practici de concurență neloială, fraude comerciale, evaziune fiscală sau condamnările pentru acte de corupție reflectă restabilirea echilibrului juridic. Judecătorul, acționând conform legii, restabilește dreptatea în fața abuzurilor de autoritate, a neînțelegerilor contractuale sau a fraudelor, afirmă Lia Savonea.
Confuzia dintre rolurile acuzatorului și judecătorului
În domeniul penal, se observă adesea că eșecurile procurorilor, cauzate de rechizitorii slabe sau probe insuficiente, sunt atribuite instanțelor de judecată. Această confuzie între rolul de acuzator și cel de judecător are un impact negativ asupra încrederii publicului în justiție. Judecătorul nu este un simplu executor al rechizitoriului, ci un garant al legalității și un arbitru imparțial, care ia decizii bazate exclusiv pe probele legale.
Este esențial ca opinia publică să înțeleagă că achitarea unui inculpat nu reprezintă o „slăbiciune” a instanței, ci reflectă aplicarea principiului prezumției de nevinovăție și a standardului de probă „dincolo de orice îndoială rezonabilă”. Atribuirea responsabilității eșecului acuzării instanței este un demers periculos, deoarece subminează autoritatea judecătorului și afectează independența acestuia, avertizează judecătoarea.
Influența opiniei publice asupra proceselor judiciare
Judecătoarea menționează că opinia publică poate fi influențată înainte de pronunțarea verdictului prin declarații sau imagini care sugerează vinovăția. Aceasta generează o presiune care creează un climat tensionat, iar prejudecățile formate în spațiul public pot influența comportamentul participanților la proces. Această situație apare adesea din cauza alegerii organelor de urmărire penală de a mediatiza excesiv cazurile, în special cele cu o miză publică semnificativă.
Când rezultatul unui dosar nu corespunde așteptărilor generate, este mai probabil ca publicul să perceapă o problemă la nivelul instanței de judecată, adaugă judecătoarea.
Declanșarea procedurii de numire a noului șef al ICCJ
Pe 19 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat începutul procedurii de numire a unui nou președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Conform anunțului publicat pe site-ul instituției, termenul pentru depunerea candidaturilor pentru acest post a fost stabilit până luni. Începând cu 23 iunie, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va analiza candidaturile și va decide asupra susținerii interviurilor pentru candidații înscriși.
