Investitorii se pregătesc pentru turbulențe pe piețele românești
În contextul alegerilor prezidențiale care se desfășoară la sfârșitul acestei săptămâni, investitorii manifestă o mare neliniște pe piețele din România. Această incertitudine provine din faptul că țara se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, conform unor analize recente.
Așteptări de scădere a leului
Specialiștii din domeniul financiar, inclusiv investitorii în obligațiuni și valută, se așteaptă la o depreciere a leului în raport cu euro, în urma turului al doilea al alegerilor programat pentru duminică. Aceste alegeri ar putea aduce la conducerea țării un lider de extremă dreapta, George Simion, care se confruntă cu primarul centrist pro-UE al Bucureștiului, Nicușor Dan. Simion a obținut victoria în primul tur al alegerilor, ceea ce a condus la prăbușirea guvernului, iar prim-ministrul Marcel Ciolacu și-a prezentat demisia.
Incercitate în perioada următoare
Investitorii se pregătesc pentru o perioadă extinsă de incertitudine cu privire la modul în care noul guvern va aborda problema deficitului bugetar, care a depășit 9% din PIB în anul precedent. Ambii candidați la președinție au promis măsuri pentru reducerea deficitului și a datoriei publice, însă nu există claritate în privința modului în care aceste planuri vor fi implementate. Yerlan Syzdykov, manager de portofoliu la o firmă de investiții, a subliniat că întârzierile în implementarea reformelor fiscale vor crește riscurile economice.
Sondaje și formarea noului guvern
Conform sondajelor recente, cei doi candidați se află într-o competiție strânsă. Noul președinte va avea responsabilitatea de a desemna un prim-ministru și de a coordona partidele pentru formarea unui guvern. În cazul în care două încercări de a forma o majoritate vor eșua, România ar putea fi nevoită să organizeze alegeri anticipate. Analistul Kathryn Exum a menționat că piețele financiare iau în considerare o șansă de victorie pentru Simion, dar nu au evaluat pe deplin impactul acestei posibilități asupra economiei.
Impactul asupra leului și statutul de credit
După primul tur al alegerilor, leul a înregistrat o scădere de 2,8%. Banca Națională a României a intervenit pe piață, cheltuind aproximativ 5 miliarde de euro pentru a contracara tendințele de depreciere a monedei naționale. De asemenea, statutul de investiție al României este în pericol, iar o retrogradare din partea agențiilor de rating ar putea să afecteze serios economia. Deja, datoria României se tranzacționează la prețuri mai mici comparativ cu alte țări emergente cu rating de investiție.
Dependenta de investitorii internaționali
Deși datoriile României reprezintă mai puțin de două treimi din PIB, în ultimii ani, țara a devenit din ce în ce mai dependentă de investitorii internaționali pentru a-și finanța deficitele bugetare. George Simion a propus politici care ar putea implica cheltuieli considerabile, inclusiv subvenții pentru locuințe și naționalizări, fără a oferi o sursă clară de finanțare. Aceste aspecte generează preocupări în rândul investitorilor privind sustenabilitatea fiscală a României.
Provocările economice și fiscale ale României
România se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește gestionarea economiei și a finanțelor publice. Printre obiectivele autorităților se numără combaterea evaziunii fiscale, îmbunătățirea utilizării fondurilor europene, reducerea cheltuielilor din sectorul public și revizuirea marilor companii de stat care funcționează ineficient.
Datoria externă și impactul asupra economiei
La începutul anului, datoria externă a României se ridica la aproximativ 56 de miliarde de euro, iar în prezent, străinii dețin mai multe obligațiuni românești decât cele poloneze, într-o economie de dimensiuni considerabil mai mari. Analiștii UBS estimează că vânzările forțate de obligațiuni neperformante, din partea fondurilor care nu au permisiunea de a le deține, ar putea varia între 10 și 20 de miliarde de euro, în eventualitatea unor retrogradări suplimentare.
Presiunea negocierilor pentru fonduri europene
Noul președinte și guvernul său se confruntă cu o presiune imediată în timpul negocierilor pentru accesul la fondurile Uniunii Europene, care ar putea fi suspendate în absența unui plan fiscal bine definit. Până în prezent, România a emis aproximativ 7 miliarde de euro din cele 15 miliarde de euro în obligațiuni internaționale planificate pentru acest an. Această sumă este supusă unor restricții fiscale comparativ cu anul anterior, ceea ce ar putea conduce la costuri mai mari de împrumut, în cazul în care prețurile obligațiunilor vor scădea după alegeri.
Impactul crizei energetice și inflației asupra populației
În ciuda creșterii economice din ultimii ani, Simion a subliniat că „doar PIB-ul este mai mare”, adăugând că românii devin din ce în ce mai săraci din cauza crizei energetice, a războiului din Ucraina și a impactului Pactului Verde, precum și a restricțiilor impuse în timpul pandemiei de Covid-19.
Riscurile de depreciere a leului
O nouă depreciere a leului ar putea complica și mai mult situația financiară a României, având în vedere că o proporție semnificativă a datoriei externe este denominată în euro. Pariurile pe termen lung sugerează un curs de 5,4 lei pentru un euro peste un an, comparativ cu 5,1 lei în prezent.
Rezervele Băncii Naționale
Investitorii și analiștii estimează că, după intervențiile recente, Banca Națională a României dispune de aproximativ 65 de miliarde de euro în rezerve, deși aceste fonduri trebuie să acopere și importurile, precum și plățile datoriei externe.
