Scandalul dintre Romgaz și Greenpeace privind proiectul „Neptun Deep”
Proiectul „Neptun Deep”, care are potențialul de a dubla producția de gaze naturale a României odată cu începerea exploatării, este în centrul unui conflict între Greenpeace și compania Romgaz. În prezent, Romgaz solicită dizolvarea organizației, acuzând-o de utilizarea unor strategii juridice pentru a bloca avansarea proiectului.
Greenpeace, la rândul său, acuză Romgaz de „intimidare și defăimare”. Exploatarea resurselor în cadrul proiectului Neptun Deep este programată să înceapă în 2027, iar oficialii români afirmă că România va deveni un important „furnizor de securitate energetică pentru Europa”, generând venituri de miliarde de euro anual.
Controversele legate de impactul ecologic
Organizația Greenpeace susține că proiectul Neptun Deep va avea un „impact climatic mult subestimat” și avertizează că companiile implicate vor deveni cei mai mari poluatori din țară. În contrast, Romgaz afirmă că proiectul respectă legislația și va contribui la securitatea energetică a României.
În decursul anului trecut, Greenpeace a inițiat șase procese pentru anularea sau suspendarea diverselor acte administrative asociate proiectului. Deși organizația este optimistă în privința obținerii anulării proiectului în instanță, până acum a pierdut două dintre aceste litigii. Această situație a determinat Romgaz să inițieze un proces prin care solicită dizolvarea Greenpeace, acțiune pe care organizația o cataloghează drept un „abuz”.
Decizii judecătorești și implicarea avocatului Daniel Moreanu
În contextul acestui scandal, a fost solicitat un punct de vedere de la avocatul Daniel Moreanu, expert în drept corporativ, drept bancar și litigii. La începutul anului 2025, Greenpeace a pierdut un proces în instanță, în care solicita suspendarea Acordului de Mediu pentru proiectul Neptun Deep. Judecătorul a concluzionat că nu există motive legale pentru a susține o astfel de cerere, ordonând ca Greenpeace să plătească cheltuieli de judecată de 300.000 de lei către Romgaz și OMV.
Este relevant de menționat că suma a fost redusă de judecător față de solicitările inițiale ale Romgaz și OMV. Vlad Cătună, reprezentant Greenpeace, a declarat că respectă decizia instanței, dar a subliniat că acțiunile Romgaz reprezintă un „SLAPP” (procese strategice împotriva participanților la dezbaterea publică), având scopul de a intimida și defăima. Această decizie a rămas definitivă, deoarece Greenpeace nu a depus apel.
Situația financiară a Greenpeace
Romgaz a solicitat unui executor judecătoresc să recupereze cheltuielile de judecată de la Greenpeace. Conform informațiilor furnizate de Romgaz, organizația nu dispune de „active, bunuri imobile sau mobile, disponibilități bănești” și nu are un cont bancar deschis. Această situație complică și mai mult conflictul juridic dintre cele două entități.
Romgaz solicită instanței dizolvarea Greenpeace
Un lanț de erori care generează o dilemă juridică
Romgaz a înaintat o acțiune în instanță, solicitând dizolvarea organizației Greenpeace. Această cerere a fost formulată în contextul unui dosar în care Greenpeace a fost obligată să plătească 300.000 de lei către Romgaz și OMV. În cadrul acestei acțiuni, Greenpeace s-a identificat doar printr-un cod CIF: 37026417.
Potrivit avocatului Daniel Moreanu, expert consultat, codul CIF nu reprezintă un identificator unic pentru organizațiile non-guvernamentale, cum este CNP-ul în cazul persoanelor fizice. Acesta este un cod utilizat în relațiile cu ANAF. Identificatorul unic al unei ONG este cel stabilit la înființarea sa prin instanță. În cazul Greenpeace, acest identificator este 1027/B/2007, conform registrului național.
La finalul procesului, instanța a dispus ca Greenpeace, identificată inițial prin CIF, să suporte cheltuielile de judecată. Executorul judecătoresc angajat de Romgaz a demarat acțiuni pentru recuperarea sumelor datorate, dar s-a bazat exclusiv pe codul CIF pentru a identifica Greenpeace. Din verificările efectuate, s-a constatat că Greenpeace nu deține „active, bunuri imobile sau mobile, disponibilități bănești” și nu are un cont bancar, fiind astfel considerată „insolvabilă” și, prin urmare, supusă dizolvării.
„În hotărârea judecătorească prin care Greenpeace a fost obligată să plătească cheltuielile de judecată, identificarea părții nu a fost efectuată corect. Aceasta este fundamentul disputei. Greenpeace a fost identificată prin CIF-ul 37026417, care aparent nu deține bunuri și este insolvabil, fără a fi corect identificată prin actul de înființare al organizației”, a subliniat avocatul Daniel Moreanu. El a adăugat că scopul Romgaz nu este desființarea CIF-ului, ci a întregii organizații.
În plus, executorul judecătoresc a descoperit că Greenpeace are și un alt cod CIF, 22747989, care este asociat cu conturi bancare și prin care sunt primite donațiile. Astfel, Romgaz susține că există „două” organizații Greenpeace, fiecare având entități juridice distincte: una cu CIF 37026417, considerată un „paravan” pentru procese, și alta cu CIF 22747989, care funcționează normal.
Controverse în jurul Greenpeace
În replică, Vlad Cătună, coordonatorul campaniilor Greenpeace, a confirmat existența celor două coduri CIF, explicând că cel cu 37026417 este utilizat pentru achizițiile din interiorul Uniunii Europene. El a subliniat că ambele coduri se referă la aceeași persoană juridică.
„În hotărârea judecătorească prin care Greenpeace a fost obligată să plătească cheltuieli de judecată, organizația a solicitat, de asemenea, cheltuieli de judecată de aproximativ 70.000 de lei. Aceasta ridică întrebări suplimentare privind statutul și identificarea organizației în fața instanței”, a conchis Cătună.
Controverse în cazul Greenpeace și Romgaz
Avocatul Daniel Moreanu a ridicat întrebări legate de modalitatea în care Greenpeace a achitat cheltuielile de judecată solicitate de Romgaz, având în vedere că organizația nu deține un cont bancar asociat codului de identificare fiscală (CIF) 37026417. „Cum poate desfășura o activitate o entitate care nu are un cont bancar?”, a subliniat el.
Moreanu a evidențiat o altă problemă, menționând că, conform verificărilor efectuate pe site-ul ANAF, cele două CIF-uri asociate Greenpeace nu sunt înregistrate ca „plătitoare de TVA”. „Se observă o practică în rândul anumitor entități care nu sunt plătitoare de TVA în România, care obțin un al doilea CIF pentru achiziții intracomunitare, astfel încât să poată deduce TVA-ul aferent acestor achiziții sau să beneficieze de un TVA redus”, a explicat avocatul.
Aceste aspecte sugerează că Greenpeace a inițiat procese pe baza unui CIF insolvabil și fără cont bancar, ceea ce ar putea face imposibilă executarea silită pentru cheltuielile de judecată, a adăugat Moreanu.
Reacția Greenpeace
În legătură cu afirmațiile avocatului, reprezentantul Greenpeace a menționat că introducerea CIF-ului 37026417 în cererile de chemare în judecată a fost o „greșeală” a avocaților, eroare care a fost corectată ulterior. „Greenpeace este un ONG non-profit care nu se încadrează în categoria plătitorilor de TVA. Acestea sunt organizații care desfășoară și activități economice”, a explicat reprezentantul organizației.
Acesta a adăugat că CIF-ul intracomunitar este folosit în contabilitate pentru a evita plata TVA-ului pentru serviciile primite de la terți din Uniunea Europeană, conform legislației referitoare la dubla impozitare. Conturile bancare sunt asociate organizației prin codul fiscal general, nu prin cele specifice activităților legate de TVA-ul intracomunitar.
Implicatii legale și efecte asupra societății civile
Cazul Greenpeace ridică întrebări importante în contextul libertății presei și al dreptului societății civile de a aduce în discuție diverse probleme. De exemplu, Context.ro a obținut recent o victorie într-un proces împotriva unui om de afaceri care a solicitat 3 milioane de euro pentru a împiedica jurnaliștii să investigheze afacerile sale. De asemenea, Asociația Salvați Bucureștiul a câștigat un proces cu un dezvoltator imobiliar care a cerut dizolvarea organizației din cauza imposibilității de a plăti cheltuieli de judecată din alte litigii.
În cazul conflictului dintre Greenpeace și Romgaz, organizația a inițiat șase procese în ultimul an, iar în două dintre acestea, Romgaz și OMV au obținut câștig de cauză. „Este o luptă judiciară din care Greenpeace nu a ieșit învingătoare, dar și-a asumat riscurile în momentul în care a decis să o înceapă”, a concluzionat avocatul Moreanu.
În plus, având în vedere că Greenpeace nu a contestat decizia instanței referitoare la cheltuielile de judecată de 300.000 de lei, se poate deduce că organizația a considerat hotărârea corectă și nu a avut motive să facă apel.
Greenpeace și Romgaz în conflict judiciar
Greenpeace se află în mijlocul unei proceduri legale, având ca subiect cheltuielile de judecată, într-un proces în care instanța superioară a luat o decizie ce a rămas definitivă. Avocatul Daniel Moreanu a declarat că, din moment ce nu se pot executa aceste cheltuieli, situația se aliniază prevederilor Legii privind declanșarea procedurii de dizolvare, adăugând că nu există nimic neobișnuit în acest context.
În replică, reprezentanții Greenpeace au subliniat că decizia de a nu depune apel a fost luată din motive strategice, avocații organizației concentrându-se pe celelalte acțiuni legale în instanță împotriva Romgaz.
Declarațiile Romgaz
Romgaz a emis un comunicat în care afirmă că Greenpeace „are dreptul de a iniția acțiuni în instanță, dar și obligația de a respecta legislația în vigoare”, sugerând că organizația ar trebui să recunoască și dreptul Romgaz de a acționa în instanță. De asemenea, compania de stat acuză Greenpeace că utilizează un paravan pentru a „iniția litigii și a bloca diverse proiecte” fără a-și asuma responsabilitatea pentru cheltuielile de judecată și prejudiciile cauzate.
Următorul termen de judecată
Următorul termen în procesul prin care Romgaz solicită dizolvarea Greenpeace este programat pentru 11 iunie. Reprezentanții organizației au declarat că nu au temeri în legătură cu rezultatul acestui proces. Romgaz nu a oferit detalii suplimentare referitoare la situație, în afara comunicatului de presă emis săptămâna trecută.
