Inflația în creștere: BNR avertizează asupra impactului „Pachetului 2”
În contextul unei inflații crescute, Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Această decizie reflectă un echilibru delicat între combaterea inflației și susținerea economiei, în condițiile în care activitatea economică încetinește.
Creșterea inflației
Rata anuală a inflației a crescut la 5,66% în iunie, de la 4,86% în martie, în principal din cauza scumpirii alimentelor, influențată de condițiile meteorologice nefavorabile care au dus la creșteri de prețuri la fructe și legume. Inflația de bază (CORE2 ajustat), care exclude elementele volatile, a crescut și ea la 5,7%, indicând presiuni inflaționiste persistente.
Decizia BNR: menținerea dobânzii-cheie
Consiliul de Administrație al BNR a hotărât să păstreze dobânda-cheie la 6,5% și coridorul de dobânzi neschimbat (facilitatea de creditare – 7,5%, facilitatea de depozit – 5,5%). Explicația oficială este că o înăsprire suplimentară a politicii monetare ar putea afecta creditarea și ar frâna creșterea economică, într-un context economic deja încetinit.
Impactul „Pachetului 2” asupra inflației
Un subiect central în discuțiile BNR este „Pachetul 2” de măsuri fiscal-bugetare, care a intrat în vigoare pe 1 august. Acesta include majorarea TVA pentru diverse bunuri și servicii, creșterea accizelor la carburanți și alcool, precum și eliminarea unor facilități fiscale. Estimările arată că inflația ar putea atinge un vârf de 9,2% în septembrie, cu o scădere preconizată spre 8,8% la sfârșitul anului. Aceste măsuri generează un șoc inflaționist suplimentar, pe lângă scumpirile deja existente la alimente și energie.
Perspectiva pe termen mediu
BNR subliniază că efectele „Pachetului 2” sunt ambivalente: pe termen scurt, ele cresc inflația, dar pe termen mediu, reducerea consumului și temperarea cererii agregate ar putea contribui la scăderea treptată a inflației, spre ținta de 2,5% ± 1 punct procentual. Totuși, există riscul ca așteptările inflaționiste necontrolate să conducă la ajustări de salarii și prețuri care să prelungească spirala inflaționistă.
Încetinirea economiei
Minuta BNR indică o activitate economică mai slabă decât a fost anticipată în prima parte a anului, cu așteptări de temperare în trimestrele II și III din 2025. Politica monetară se confruntă cu două riscuri: inflația ridicată, care afectează puterea de cumpărare, și riscul de recesiune, dacă măsurile fiscale și dobânzile mari restrâng consumul și investițiile.
Concluzie
România traversează o perioadă de inflație ridicată, iar „Pachetul 2” adaugă presiuni suplimentare asupra economiei, complicând sarcina BNR. Fără așteptări inflaționiste bine ancorate și o politică fiscală predictibilă, lupta cu inflația ar putea fi mai lungă și costisitoare decât se anticipa.
