Atac cibernetic descoperit în timpul alegerilor prezidențiale din România
Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat un atac cibernetic în timpul alegerilor prezidențiale de anul trecut, atac care a fost atribuit unei unități de hackeri asociată cu Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR), conform unei anchete publicate pe 2 mai. Această investigație, realizată de publicația franceză Mediapart.fr, sugerează că inițial Kremlinul își fixase atenția asupra Dianei Șoșoacă, însă blocarea candidaturii sale de către Curtea Constituțională a României a determinat o schimbare de strategie, orientându-se către Călin Georgescu.
Planificarea influențării alegerilor din România
Se pare că strategia Rusiei a fost concepută încă din 2023, având în vedere și alegerile parlamentare programate pentru decembrie 2024. Mediapart.fr a detaliat motivele pentru care alegerile din noiembrie 2024 au fost anulate, subliniind faptul că jurnaliștii francezi au obținut informații transmise de SRI partenerilor europeni, care au ajuns și la președintele francez Emmanuel Macron.
Detalii despre atacul cibernetic
Una dintre principalele teme ale anchetei se referă la atacurile cibernetice care au avut loc în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. SRI a raportat un atac care a compromis un server electoral, atribuind acest incident unei grupări de hackeri cunoscută sub numele de APT29, sau „Cozy Bear”. Deși SRI a menționat că s-au desfășurat ample acțiuni ale unui actor cibernetic statal, informațiile au fost contrazise de un raport al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), care administrează serverele electorale.
Preferințele Kremlinului și influența asupra alegerilor
Conform anchetei, Moscova a plănuit încă din 2023 să influențeze alegerile din România, având-o pe Diana Șoșoacă drept preferată. Obiectivul principal al Kremlinului era să promoveze un „candidat politic cu tendințe suveraniste”, cu scopul de a-l aduce în turul al doilea al alegerilor și de a asigura un minimum de 30% pentru partidul său la alegerile parlamentare. Este important de menționat că polul suveranist, alcătuit din AUR, SOS și POT, a reușit să obțină cel puțin 30% la alegerile din decembrie 2024.
Impactul blocării candidaturii Dianei Șoșoacă
Planurile Kremlinului au fost însă afectate de decizia Curții Constituționale a României de a bloca candidatura Dianei Șoșoacă. Această schimbare a determinat Moscova să se reorienteze către Călin Georgescu, care a reușit să ajungă în turul al doilea. Anularea alegerilor din decembrie 2024 a fost influențată de această situație, iar campania electorală a fost marcată de strategii neobișnuite, inclusiv campania cu 0 lei.
Narativul post-anulare a alegerilor
O investigație recentă a evidențiat o temă semnificativă legată de anularea alegerilor, subliniind că, în acest context, „Rusia și intermediarii săi” au început să promoveze o narațiune pe rețelele de socializare. Această narațiune a acuzat România de „lovitură de stat”, încercând să contureze un tablou de instabilitate politică.
În plus, anularea alegerilor a fost interpretată de anumite surse ca fiind „sfârșitul democrației”. În acest cadru, NATO și Statele Unite au fost acuzate de implicare într-un așa-zis „complot” împotriva ordinii democratice din România. Această percepție a fost susținută de informațiile furnizate de un alt serviciu european de informații, ceea ce adaugă o dimensiune suplimentară discuției referitoare la evenimentele recente.
