Introducere
Aproape 36 de ani au trecut de la Revoluția din 1989, când românii au cerut „Libertate!”, provocând căderea Regimului Ceaușescu. În ciuda decadelor de libertate și democrație, nostalgia față de perioada comunistă a crescut, iar 55,8% dintre românii chestionați consideră că regimul comunist a fost, în general, benefic pentru România.
Percepția asupra lui Nicolae Ceaușescu
Unul dintre argumentele susținătorilor comunismului este că „Ceaușescu a fost un lider bun”. Această percepție include idei precum: „era mai puțină corupție” și „România era respectată pe plan internațional”. Totuși, istoricii contestă aceste afirmații.
Corupția în comunism
Corupția era structurală în societatea comunistă, afectând toate domeniile. Cosmin Popa, istoric, afirmă că „corupția în comunism era generalizată”, iar Mădălin Hodor adaugă că „toată lumea dădea șpagă” pentru a obține servicii esențiale. Această corupție a fost moștenită și în perioada postdecembristă.
Eficiența instituțiilor statului
Instituțiile din perioada comunistă nu erau eficiente în slujba cetățeanului. Cosmin Popa subliniază că „singura instituție din România era Nicolae Ceaușescu”, iar Mădălin Hodor menționează că instituțiile funcționau doar ca ghișee pentru directivele partidului.
România pe scena internațională
În perioada lui Ceaușescu, România era percepută ca o țară cu probleme interne și externe. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe, spune că, deși în anii ’70 existau relații favorabile cu Occidentul, în anii ’80 situația s-a deteriorat rapid. Ceaușescu a fost folosit de Occident pentru a crea disensiuni în blocul comunist, dar această susținere a dus la o megalomanie care nu reflecta realitatea diplomatică.
Suveranitatea României
România nu era o țară cu adevărat suverană, fiind înregimentată în Pactul de la Varșovia și în CAER. Emil Hurezeanu subliniază că, de exemplu, în perioada crizei petroliere din Iran, România a fost obligată să se bazeze pe resursele sovietice. Mădălin Hodor afirmă că suveranitatea era o iluzie, iar discursul ideologic avea rolul de a întări controlul asupra populației.
Concluzie
Așadar, percepția asupra lui Nicolae Ceaușescu ca lider excepțional și a României ca o voce respectată pe scena internațională este contestată de istorici, care evidențiază corupția endemică, eficiența scăzută a instituțiilor și dependența de influența externă, sugerând că aceste mituri sunt mai degrabă proiecții nostalgice decât realități istorice.
