Ilie Bolojan și tăcerea în fața președintelui
Ilie Bolojan a fost confruntat cu întrebări din partea jurnaliștilor după dezbaterea „150 de ani de la crearea Partidului Național Liberal”. Premierul a refuzat să comenteze afirmațiile președintelui Nicușor Dan, care a declarat că majorarea TVA este o responsabilitate exclusivă a Guvernului, în contradicție cu promisiunea făcută în campania electorală de a nu crește taxa pe valoare adăugată.
Declarațiile lui Nicușor Dan
Nicușor Dan a subliniat în conferința de presă de la Palatul Cotroceni că România ar fi putut evita majorarea TVA prin adoptarea unor măsuri fiscale negociate cu Comisia Europeană și agențiile de rating. El a menționat că, în momentul învestirii, s-a angajat că Guvernul nu va majora TVA și că vor exista reevaluări la începutul lunii octombrie.
Punctul de vedere al premierului
Întrebat dacă va reduce numărul de posturi în Guvern, Bolojan a refuzat să ofere detalii, afirmând: „Voi face întotdeauna declarații atunci când ele sunt organizate”. Informații despre un pachet fiscal și despre posibile disponibilizări în rândul angajaților Guvernului au apărut în spațiul public, dar premierul nu a comentat aceste speculații.
Promisiunile electorale și încrederea publicului
În timpul campaniei, Nicușor Dan a promis în repetate rânduri că nu va crește TVA. Întrebat dacă această promisiune a fost „prudentă”, el a răspuns că a fost corectă și că analiza realizată înainte de învestirea Guvernului a confirmat acest lucru. A explicat că măsurile adoptate de Guvern au fost cele mai credibile pentru Comisia Europeană și agențiile de rating, având în vedere presiunea timpului și promisiunile neonorate ale României în trecut.
Consecințele majorării TVA
Nicușor Dan a concluzionat că, pentru a evita majorarea TVA, era necesar un set de măsuri care să fie realizabile și discutate cu Comisia și agențiile de rating. El a reafirmat angajamentul Guvernului de a nu majora TVA la momentul învestirii și a exprimat speranța că, prin acțiunile sale, va menține încrederea publicului.
În concluzie, situația actuală evidențiază tensiunile dintre promisiunile electorale și realitățile guvernării, generând îngrijorări cu privire la credibilitatea liderilor politici și la impactul deciziilor fiscale asupra economiei românești.
