Reducerea posturilor în administrația locală
Un studiu guvernamental arată că, în cazul în care numărul maxim de posturi din administrația locală ar fi redus cu 40%, aproximativ 13.098 de angajați ar fi disponibilizați la nivel național, ceea ce reprezintă 10% din numărul total de posturi efectiv ocupate. Această reducere ar afecta 1.655 de unități administrativ-teritoriale, reprezentând 51% din totalul acestora în țară.
Județele cele mai afectate
Județele cele mai afectate de această diminuare ar fi:
- Prahova – 724 de posturi ocupate reduse
- Argeș – 649 de posturi
- Suceava – 627 de posturi
- Mureș – 513 posturi
- Municipiul București – 709 posturi
Județele mai puțin afectate
În contrast, județele cu cele mai puține posturi ocupate reduse sunt:
- Bihor – 53 de posturi
- Tulcea – 60 de posturi
- Bistrița-Năsăud – 125 de posturi
- Vaslui – 129 de posturi
- Arad – 136 de posturi
- Călărași – 138 de posturi
- Brăila – 141 de posturi
Impactul procentual al reducerilor
Procentual, județele cele mai afectate includ:
- Galați – reducere de 17%
- Argeș – 16%
- Sălaj – 16%
- Mehedinți – 15%
- Prahova – 15%
În schimb, județele mai puțin afectate sunt:
- Bihor – 2%
- Tulcea – 4%
- Arad – 5%
- Bacău – 5%
- Vaslui – 5%
Reducerea posturilor în primării
Cele mai multe primării care ar trebui să reducă posturi se află în județele:
- Buzău – 69 de unități administrativ-teritoriale
- Prahova – 68 de unități
- Dolj – 65 de unități
- Iași – 65 de unități
- Dâmbovița – 62 de unități
- Vrancea – 62 de unități
- Galați – 61 de unități
- Argeș – 58 de unități
- Mureș – 56 de unități
Declarațiile premierului
Premierul Ilie Bolojan a declarat că o reducere cu 25% a numărului maxim de posturi aprobate în administrația publică locală ar avea efecte „aproape nule”, deoarece ar viza posturi vacante sau care nu au fost înființate. El a explicat că administrația publică locală din România este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi raportat la numărul de locuitori. Actualmente, numărul maxim de posturi aprobate este de aproximativ 190.000, însă organigramele autorităților locale prevăd 164.000 de posturi, dintre care 129.000 sunt efectiv ocupate. Aproximativ 61.000 de posturi sunt vacante, ceea ce reprezintă 32%. Orice reducere sub 30% nu ar avea decât efecte marginale, iar o reducere de 25% ar însemna desființarea de posturi fictive.
Concluzie
Reducerea propusă a posturilor în administrația publică locală ar putea avea un impact semnificativ asupra angajaților afectați, dar și asupra funcționării unităților administrativ-teritoriale, în special în județele cele mai afectate.
