Critica Comisiei Europene la adresa Guvernului României
Comisia Europeană a transmis recent o scrisoare prin care critică Guvernul României pentru stagnarea Planului Național de Redresare și Reziliență. O notă informativă, trimisă de Marcel Boloș tuturor ministerelor, relevă că oficialii de la Bruxelles solicită explicații pentru întârzierile înregistrate la București și consideră că modificările propuse de autorități în diverse domenii sunt nerealiste.
Documentul subliniază că Executivul ar fi avut capacitatea de a construi cel puțin 15 spitale, în loc de cele 13 anunțate, și că nu a demonstrat flexibilitate în implementarea reformelor din sectorul energetic.
Propunerile Guvernului privind Planul Național de Redresare
La începutul lunii aprilie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condus de Marcel Boloș, a înaintat Comisiei Europene mai multe modificări la Planul Național de Redresare și Reziliență. Printre aceste propuneri se numără reducerea cu 3,5 miliarde de euro a fondurilor alocate proiectelor care nu pot fi finalizate până în 2026, redirecționând astfel banii către alte inițiative mai avansate.
Cu toate acestea, răspunsul Comisiei Europene a fost unul rezervat, indicând că propunerile românești nu au fost susținute de documentația necesară și că unele măsuri sunt considerate nerealiste. De asemenea, Comisia a avertizat că întârzierile înregistrate afectează dezvoltarea economică a României.
Problemele din sectorul energetic
Una dintre cele mai grave probleme semnalate de oficialii europeni se referă la sectorul energetic, în special la reforma decarbonizării, care implică închiderea minelor de cărbune. Conform angajamentelor asumate prin PNRR, România trebuie să închidă centralele pe cărbune până la sfârșitul acestui an, inclusiv cele din cadrul Complexului Energetic Oltenia (Rovinari, Turceni), CET Craiova și CET Govora.
Ministerul Energiei a propus amânarea acestei măsuri până în 2029, argumentând că nu există suficiente grupuri de producție pe gaz pentru a compensa capacitățile de energie pe cărbune. Totuși, Comisia Europeană a subliniat că ministerul nu a furnizat dovezi suficiente pentru a justifica aceste întârzieri.
Declarațiile ministrului Energiei, Sebastian Burduja
Într-un răspuns adresat mass-media, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că Ministerul Energiei a trimis Comisiei Europene o analiză detaliată care justifică necesitatea amânării termenelor pentru închiderea termocentralelor și a carierelor de lignit. El a subliniat că această măsură este esențială din motive care nu depind de voința României.
„Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Ministerul Energiei, împreună cu Dispecerul Energetic Național și Complexul Energetic Oltenia, a prezentat Comisiei Europene o analiză tehnică amplă, argumentând necesitatea amânării termenelor de închidere a termocentralelor și carierelor de lignit,” a declarat Burduja.
Provocările sistemului energetic național și angajamentele de decarbonizare
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat recent că România se confruntă cu dificultăți în asigurarea adecvării sistemului energetic național. Aceste provocări sunt generate de factori precum creșterea rapidă a prețurilor în sectorul energiei, care au impactat negativ piața regională. În acest context, ministrul a reafirmat angajamentul României față de procesul de decarbonizare, menționând totodată necesitatea unei renegocieri a țintelor stabilite.
Burduja a declarat că România va folosi toate argumentele tehnice și juridice disponibile pentru a obține o evaluare corectă din partea Comisiei Europene. În cadrul acestui angajament, România își propune să continue exploatarea cărbunelui de la Complexul Energetic Oltenia, precum și la centralele electrice pe cărbune din Craiova și Râmnicu Vâlcea, esențiale pentru asigurarea încălzirii centralizate în două mari comunități ale țării.
Construcția spitalelor și contradicțiile guvernamentale
Pe lângă provocările din sectorul energetic, România se confruntă și cu critici în domeniul sănătății. Comisia Europeană a cerut explicații de la Guvern cu privire la imposibilitatea de a construi toate cele 24 de spitale promise. Oficialii europeni au subliniat că, din bugetul alocat, ar fi fost posibile finalizarea a cel puțin 15 spitale, în loc de 13, așa cum a anunțat ministrul Marcel Boloș.
Există neclarități în declarațiile guvernamentale, având în vedere că, în urmă cu două luni, Executivul a afirmat că doar 11 spitale au avansat și ar putea fi finalizate până anul viitor. Comisia a subliniat că reducerea numărului de spitale la 13 ar trebui să conducă la o ajustare proporțională a bugetului și a solicitat explicații suplimentare în legătură cu circumstanțele obiective care au condus la aceste întârzieri.
Întârzieri și la Ministerul Mediului
Comisia Europeană a criticat și Ministerul Mediului pentru întârzierile în implementarea proiectelor de reciclare a deșeurilor. Acesta a fost somat să ofere detalii suplimentare cu privire la 26 de sisteme de reciclare, care ar trebui să permită reciclarea a 8 miliarde de ambalaje anual, într-o reformă estimată la 220 milioane de euro. Ministrul Mircea Fechet a justificat întârzierile prin complexitatea reformei, care necesită un timp considerabil pentru implementare.
Întârzieri în Proiectele Guvernamentale
Ministrul a subliniat că, în numeroase cazuri, este necesară achiziționarea de echipamente tehnologice care nu sunt disponibile pe stoc și care sunt fabricate la cerere, adaptate nevoilor specifice ale reciclatorilor. Această problemă a fost adusă în discuție în contextul discuțiilor cu Comisia Europeană.
Investiții Contestate la CFR
Guvernul nu a reușit să clarifice situația investițiilor de la CFR în fața Comisiei. Ministerul Transporturilor a solicitat o majorare a prețurilor pentru contractele derulate, depășind cu mai mult de 50% limita inițială, motivând că materialele de construcții s-au scumpit. Acum, oficialii Uniunii Europene cer dovezi suplimentare în acest sens.
Clarificări Solicitante de la Diverse Ministere
Comisia Europeană a solicitat explicații și din partea Ministerului Agriculturii referitor la proiectele privind panourile fotovoltaice, Ministerului Muncii în legătură cu tichetele de muncă pentru lucrătorii casnici și Ministerului Educației în ceea ce privește educația timpurie și măsurile implementate pentru copiii din zonele defavorizate.
Termenul Limită pentru Guvern
Comisia Europeană a stabilit un termen limită pentru Guvern, solicitând ca până la începutul lunii următoare să fie trimise toate explicațiile solicitate, precum și varianta finală a modificărilor dorite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cazul neîndeplinirii acestor cerințe, Executivul riscă să piardă fonduri importante.
Întrebări Rămase Fără Răspuns
Ministrul responsabil cu PNRR, Marcel Boloș, nu a oferit detalii cu privire la întârzierile în proiectele de milioane de euro. De la sfârșitul anului 2023, România nu a mai reușit să atragă fonduri din PNRR. Dintr-un total de 28,5 miliarde de euro alocate țării, autoritățile de la București au reușit să acceseze puțin peste 9 miliarde, în contextul în care planul european se va încheia anul viitor.
