Norvegia predă conducerea Consiliului Arctic după doi ani dificili
Norvegia se pregătește să transfere conducerea organismului interguvernamental care reunește țările din zona Arctică, după o perioadă de doi ani plină de provocări. Acest interval a fost marcat de tensiuni fără precedent între statele membre, influențate de conflictul din Ucraina și de amenințările legate de preluarea Groenlandei. Consiliul Arctic, care reunește Statele Unite, Rusia, Canada, Finlanda, Islanda, Norvegia, Regatul Danemarcei (inclusiv Groenlanda) și Suedia, funcționează pe baza consensului, iar fiecare decizie necesită acordul tuturor celor opt națiuni.
Chiar și în contextul diviziunilor profunde, consiliul a reușit să rămână activ. Ministrul de externe norvegian, Espen Barth Eide, va preda luni președinția rotativă de doi ani ministrului de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, în cadrul unei întâlniri a consiliului. Deși Danemarca ar fi trebuit să preia conducerea, decizia de a o transfera Groenlandei reflectă eforturile Copenhagăi de a-și îmbunătăți relațiile cu fostul său teritoriu colonial.
Doi ani dificili pentru Consiliul Arctic
Eide a recunoscut că ultimele două ani au fost extrem de dificili, menționând că „contextul global a restricționat desfășurarea activităților obișnuite”. Totuși, el a subliniat determinarea de a păstra unitatea consiliului și de a continua activitățile, reușind să mențină cooperarea între membri. „Am reușit să-l ținem unit. Nimeni nu a părăsit consiliul și nimeni nu a sugerat oprirea muncii noastre”, a declarat acesta.
Provocări viitoare în regiunea Arctică
Următorii doi ani ar putea aduce și mai multe provocări, pe fondul amenințărilor persistente din partea lui Donald Trump cu privire la Groenlanda, precum și a relațiilor volatile dintre SUA și vecinii lor arctici. De asemenea, se observă o prezență tot mai mare a Chinei în regiune. Eide a subliniat că, în ciuda tensiunilor generate de invazia Rusiei în Ucraina, este crucial să se mențină unitatea în rândul statelor arctice.
„Există o dorință continuă de a păstra un consiliu arctic circumpolar, cu toate statele arctice ca membri. Suntem opt țări care se învecinează cu Arctica și nu am fi mulțumiți dacă această unitate ar fi fragmentată în organizații diferite”, a adăugat Eide.
Relațiile dintre Norvegia și Rusia au suferit schimbări radicale, mai ales după ce cooperarea dintre cele două țări a fost considerabil îmbunătățită în perioada post-Război Rece. Cu toate acestea, tensiunile actuale subliniază complexitatea dinamicilor regionale în contextul geopolitic actual.
Importanța Arcticii în Contextul Conflictului dintre Vest și Est
Recent, Norvegia a anunțat lansarea primei sale strategii naționale de securitate, ca reacție la ceea ce oficialii consideră a fi „cea mai gravă situație de securitate cu care s-a confruntat țara noastră de la al Doilea Război Mondial”. Această măsură subliniază importanța Arcticii în peisajul geopolitic actual.
Oficiali norvegieni, precum Eide, au discutat despre situația de securitate din regiune, afirmând că, deși nu există o amenințare iminentă de atac, este esențial să fim pregătiți. Aceasta este cu atât mai importantă având în vedere „cea mai mare concentrație de arme nucleare din lume, situată aproape de fereastra noastră”, pe peninsula Kola din Rusia.
Eide a menționat că, deși un conflict violent în Arctica este considerat puțin probabil, regiunea ar putea juca un rol crucial în cazul unui „conflict internațional de amploare între Est și Vest”. Arctica devine astfel relevantă datorită faptului că reprezintă cea mai scurtă rută pentru rachete și avioane între Rusia și America de Nord, un aspect constant în evaluările strategice ale Norvegiei.
