Creșterea cazurilor de gripă și impactul asupra sănătății pulmonare în România
România se confruntă cu o creștere semnificativă a numărului de cazuri de gripă și infecții respiratorii. Gripa, o infecție virală acută a căilor respiratorii superioare, este cauzată de virusurile gripale de tip A, B sau C. Deși majoritatea pacienților se recuperează fără probleme, există riscul apariției de complicații severe, în special în ceea ce privește sănătatea plămânilor. În acest context, Dr. Sorin Avramescu, medic primar pneumolog la Cardio Clinique NCS, discută despre efectele gripei asupra sănătății pulmonare și despre riscurile pentru pacienții cu afecțiuni pulmonare preexistente.
Impactul gripei asupra sănătății pulmonare
Gripa este una dintre cele mai frecvente infecții virale, având un debut brusc al simptomelor, care includ febră, dureri de cap intense, dureri musculare, dificultăți de respirație, tuse, durere în gât, nas înfundat, precum și simptome gastrointestinale, cum ar fi vărsăturile și diareea, mai frecvent întâlnite la copii.
Una dintre cele mai grave complicații asociate cu gripa este pneumonia, care se dezvoltă din deteriorarea stratului epitelial al căilor respiratorii. Această deteriorare crește sensibilitatea căilor respiratorii, facilitând astfel aderarea bacteriilor care pot provoca pneumonie. Pneumonia apare frecvent la pacienții cu un sistem imunitar slăbit, persoanele în vârstă sau cei care suferă de afecțiuni cronice, precum diabetul sau bolile pulmonare cronice. De asemenea, fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta complicații pulmonare. Din aceste motive, pacienții vulnerabili sunt sfătuiți să acorde o atenție deosebită prevenției gripei, prin vaccinare, respectarea măsurilor de igienă personală și renunțarea la fumat.
Tipuri de complicații pulmonare cauzate de gripă
Complicațiile pulmonare cauzate de gripă pot fi clasificate în mai multe categorii, printre care se numără: pneumonia gripală primară, pneumonia bacteriană secundară, pneumonia provocată de agenți patogeni neobișnuiți, precum și exacerbarile bolilor pulmonare cronice. Cele mai frecvente cazuri întâlnite sunt pneumonia bacteriană secundară.
Semnele pneumoniei ca rezultat al gripei
Semnele de pneumonie pot fi similare cu cele ale gripei, incluzând febră, frisoane, dificultăți în respirație și tuse productivă. Dacă aceste simptome reapar după o perioadă de la debutul gripei, este posibil să fie vorba despre o complicație, respectiv pneumonia. Evaluarea medicală, istoricul pacientului și radiografia toracică sunt esențiale pentru a determina dacă este vorba despre pneumonie.
Riscul de exacerbare a bolilor pulmonare preexistente
Din păcate, gripa poate duce la exacerbarea bolilor pulmonare cronice în aproximativ 25% din cazuri. De exemplu, copiii cu astm ușor, care nu au simptome, pot experimenta atacuri de astm în urma unei infecții virale, cum ar fi gripa. Acest lucru se observă mai ales la pacienții care nu urmează tratamente adecvate și nu își controlează boala, adesea din cauza unui diagnostic tardiv.
Astfel, mulți pacienți pot asocia debutul astmului cu o viroză respiratorie, însă este puțin probabil ca acestea două să fie direct corelate. Infecția virală poate agrava starea de sănătate, dar nu este întotdeauna cauza principală a problemelor respiratorii.
Simptomele astmului și BPOC în contextul gripei
Simptomele astmului pot fi declanșate în urma unei infecții virale, cum ar fi gripa, în cazul în care afecțiunea era deja prezentă, dar în stare latentă. Aceeași situație se aplică și în cazul bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), unde modificările de la nivelul căilor respiratorii sunt mult mai complexe și dificil de gestionat, având un curs și un pronostic mai sever.
Diferențierea între simptomele gripei și complicațiile pulmonare
Dr. Sorin Avramescu, medic primar pneumolog, explică faptul că cele mai frecvente complicații pulmonare legate de gripă sunt pneumoniile bacteriene secundare. Acestea se manifestă printr-o ameliorare temporară a simptomelor gripale, urmată de o reapariție a febrei, tusei productive și dificultăților de respirație la 4 până la 14 zile de la debutul bolii inițiale. Un alt semn al unei complicații pulmonare este prelungirea nejustificată a simptomelor.
Agenții patogeni cei mai frecvent întâlniți în pneumonia bacteriană secundară includ pneumococul (Streptococcus pneumoniae), stafilococul (Staphylococcus aureus) și Haemophilus influenzae tip b (Hib).
Investigații imagistice necesare
Radiografia toracică este recomandată în cazul în care simptomele gripei reapar cu intensitate, cum ar fi febra, dispneea și tusea productivă. Aceasta permite medicului să identifice și să evalueze posibila prezență a unei pneumonii.
Spitalizarea în cazul complicațiilor pulmonare
De obicei, hidratarea și odihna sunt esențiale pentru recuperarea pacienților după gripă sau complicațiile acesteia, precum pneumonia. Totuși, pacienții din grupurile de risc, cum ar fi cei vârstnici, fumătorii sau persoanele cu afecțiuni pulmonare preexistente, pot dezvolta complicații care necesită spitalizare. Acestea includ pleurezia, sepsisul sau sindromul de insuficiență respiratorie acută, caracterizat prin respirație rapidă și superficială, confuzie, somnolență, cianoză și neliniște. În aceste cazuri, este esențial să se solicite ajutor medical de urgență pentru internare și tratament adecvat.
Importanța prevenției și consultației medicale
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, anual, între 290.000 și 650.000 de persoane decedează din cauza complicațiilor gripei. Prin urmare, persoanele din grupurile de risc ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a preveni gripa și complicațiile asociate. Este recomandat să se consulte un medic infecționist sau pneumolog imediat ce apar primele simptome.
