Refuzul Parisului de a Emite Vize pentru Diplomați Ruși
Parisul a respins 1.200 de cereri de vize și acreditări pentru diplomați sau „conferențiari” care intenționau să participe la colocviuri, cu scopul de a împiedica Moscova să își reconstituie o rețea de informații afectată de expulzarea agenților ruși sub acoperire diplomatică. Această acțiune reflectă o conștientizare crescută a amenințărilor din partea Rusiei, care a devenit evidentă în urma atacului masiv asupra Ucrainei din februarie 2022.
Potrivit informațiilor, din aprilie 2022, Franța a refuzat 1.200 de cereri de viză și acreditare depuse la consulatele sale din Rusia. Un membru al Ministerului Afacerilor Externe a descris această „vigilență consulară” ca rezultatul unei „proceduri de consultare extinse în materie de securitate în spațiul Schengen”. Această politică are ca scop să împiedice Moscova să reînvie rețeaua de spionaj afectată de expulzarea agenților ruși.
Expulzările și Măsurile de Securitate
În prima jumătate a anului 2022, Franța a expulzat 55 de oficiali ruși, în special după incidentul tragic din orașul Bucea, Ucraina, și expulzarea delegației ruse din Consiliul Europei, la Strasbourg. Comparativ, fostul serviciu secret KGB a reușit să înlocuiească cei 47 de reprezentanți în doar doi ani, în anii 1980.
Orice cerere de viză Schengen, ce permite călătoria în cele 25 de state europene membre, este supusă aprobării tuturor acestor țări. Dintre cele 1.200 de cereri refuzate, 350 au fost specifice pentru Franța. Fiecare națiune are dreptul suveran de a decide asupra acordării vizelor pentru teritoriul său.
Vigilența Serviciilor de Securitate
Consulatele nu sunt singurele instituții care manifestă o atenție sporită. Direcția Generală pentru Securitate Internă (DGSI) are ca principală responsabilitate identificarea profilurilor și fișierelor suspecte. Acest serviciu de contraspionaj colaborează cu partenerii internaționali pentru a preveni tentativele de infiltrare a serviciilor secrete rusești, care caută mereu modalități de a ocoli măsurile de securitate.
Până în prezent, între „treizeci și patruzeci” de încercări de detasare a diplomaților ruși în Franța au fost blocate, iar în anumite cazuri, serviciile franceze au observat că amenințările proveneau chiar de la soții diplomaților legitimi. Moscova și serviciile sale de informații externe, SVR și GRU, sunt conștiente de măsurile implementate de autoritățile franceze și încearcă constant să le contracareze.
Strategiile de Infiltrare
Strategia Rusiei include utilizarea agenților care nu au acoperire oficială, cunoscuți sub denumirea de „NOC-uri” (non-official cover). Se pare că SVR favorizează jurnaliștii falși care pretind a lucra pentru instituții media rusești, cum ar fi Komsomolskaia Pravda. Rusia a încercat, de asemenea, să profite de imunitățile oferite de instituțiile internaționale pentru a evita supravegherea DGSI și a Ministerului Afacerilor Externe. Din 2022, numirile rusești la UNESCO, cu sediul la Paris, sunt monitorizate cu o atenție sporită.
Tinerii absolvenți și provocările vizei
În ciuda eforturilor depuse de organizațiile internaționale, anumite rezultate au fost obținute în lupta pentru mobilitate. Un număr de 1.200 de persoane au avut vizele refuzate, printre care se numără „vorbitori” care doresc să participe la conferințe în Franța, „lideri și directori de afaceri” care călătoresc în scopuri profesionale, dar și „festivalieri”, pasionați ai evenimentelor culturale din întreaga lume.
Strategiile Moscovei
Moscova, pe de altă parte, utilizează o abordare mai subtilă pentru a-și desfășura activitățile. Aceasta include recrutarea tinerilor absolvenți ai școlilor de informații, cu vârste sub 30 de ani, care vin în Franța pentru primul lor post în străinătate. Acesti indivizi, neidentificați anterior în cadrul misiunilor sau la trecerea frontierelor, reușesc să treacă neobservați datorită lipsei lor de experiență, care poate induce în eroare contraspionajul francez.
Impactul asupra serviciilor de informații
Serviciile de informații din Franța iau în considerare faptul că, din cauza unei crize a forței de muncă disponibile și experimentate în Rusia, Moscova este din ce în ce mai predispusă să utilizeze agenți „ilegali”. Acești agenți, care trăiesc pe termen lung în străinătate sub identități false, sunt instruiți pentru misiuni complexe și pot fi folosiți acum pentru sarcini mai banale, de obicei atribuite ofițerilor care acționează sub acoperire diplomatică sau celor „itineranți”.
