Franţa acuză serviciile ruse de informaţii de atacuri cibernetice
Franţa a confirmat marţi, pentru prima dată, că serviciile militare de informaţii ruse sunt responsabile pentru atacurile cibernetice îndreptate împotriva intereselor sale, inclusiv sabotajul canalului TV5Monde în 2015 şi piratarea e-mail-urilor echipei de campanie a lui Emmanuel Macron în 2017. Declaraţiile au fost făcute de şeful diplomaţiei franceze, Jean-Noël Barrot, pe platforma X.
Ameninţarea APT28
Barrot a denunţat activităţile Serviciului rus de informaţii militare (GRU), afirmând că acesta desfăşoară de câţiva ani o campanie ciber-ofensivă denumită APT28. Conform acestuia, APT28 a vizat zece entităţi franceze începând din anul 2021. Barrot a subliniat că Franţa observă, blochează şi se opune adversarilor în spaţiul cibernetic.
Contextul atacurilor cibernetice
APT28, acronim pentru Advanced Persistent Threat, este un grup rus recunoscut în Statele Unite şi în Uniunea Europeană, care a fost deja sancţionat pentru acţiunile sale menite să destabilizeze opinia publică. În faţa creşterii ameninţărilor hibride din partea Rusiei, Franţa a decis să facă publice ultimele investigaţii realizate de Agenţia naţională pentru securitatea sistemelor de informare (Anssi), care detaliază atacurile cibernetice între 2021 şi finalul lui 2024. Un raport similar fusese publicat în octombrie 2023.
Atacuri asupra Jocurilor Olimpice
Printre ţintele grupului APT28 s-a numărat şi o organizaţie sportivă implicată în organizarea Jocurilor Olimpice şi Paralimpice din 2024, conform unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe francez.
Incidentul ‘Macron Leaks’
În 2017, în timpul alegerilor prezidenţiale, APT28 a fost implicat într-o operaţiune de piratare masivă, având ca scop răspândirea de incertitudini şi influenţarea opiniei publice. Mii de documente au fost sustrase şi divulgate pentru a manipula alegătorii, însă manevra nu a avut un impact semnificativ asupra procesului electoral. Piratarea documentelor interne ale echipei lui Emmanuel Macron, cu câteva zile înainte de al doilea tur al alegerilor, nu a împiedicat în cele din urmă alegerea sa ca preşedinte, în faţa candidatei extremei drepte, Marine Le Pen.
