Provocări pentru Moștenirea Ursulei von der Leyen
Moștenirea Ursulei von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene se află în fața unei mari provocări în această săptămână. Curtea de Justiție a Uniunii Europene va lua o decizie cu privire la mesajele text secrete schimbate între aceasta și directorul unei companii farmaceutice, care a semnat un acord de miliarde de euro cu Bruxelles-ul pentru vaccinurile anti-COVID.
Decizia Curții de Justiție a UE
Hotărârea pe care Curtea de Justiție a UE urmează să o pronunțe se preconizează a fi crucială pentru reputația șefei Comisiei Europene. Instanța va analiza dacă refuzul de a publica conținutul conversației prin text cu Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, constituie o încălcare a normelor de transparență, conform informațiilor disponibile. Această decizie nu doar că va influența modul în care oficialii europeni își desfășoară activitatea în spatele ușilor închise, dar ar putea afecta și cel de-al doilea mandat al lui von der Leyen, care a început pe 1 decembrie.
Critici și Îngrijorări
În contextul retoricii naționaliste crescânde în cadrul Uniunii Europene, von der Leyen se confruntă cu provocări în a menține relevanța Comisiei. Aceasta a fost deja criticată pentru tendința sa de a centraliza puterea și pentru diminuarea angajamentelor legate de mediu.
Chestiunea centrală este dacă mesajele text ar trebui să fie considerate documente oficiale și, prin urmare, să fie publicate în numele transparenței. În timp ce activiștii și mulți observatori sugerează că acestea ar trebui tratate ca orice alte forme de comunicare oficială în legătură cu elaborarea politicilor, Comisia contestă această abordare.
Implicații pentru transparența în UE
Cazul reprezintă o provocare juridică pentru Ursula von der Leyen, deoarece ea nu doar că a semnat personal cel mai mare contract de vaccinare din istoria blocului comunitar, dar și conduce instituția responsabilă cu aplicarea legislației UE, incluzând principii de transparență și responsabilitate. O decizie desfavorabilă ar oferi argumente politice critice împotriva sa.
Mai mult, o astfel de hotărâre ar fi o mare rușine, având în vedere angajamentele publice recente ale lui von der Leyen de a promova standarde înalte de transparență și eficiență. Shari Hinds, responsabilă de politicile UE pentru integritate politică la Transparency International, a afirmat că „această hotărâre judecătorească ar putea marca un punct de cotitură pentru transparență în UE” și a subliniat importanța evitării secretului în deciziile critice, în special cele ce afectează sănătatea publică.
Contextul Cazului
Cazul a fost inițiat de The New York Times și fostul său șef de birou de la Bruxelles, care a contestat decizia Comisiei de a nu publica mesajele text în 2022. Existența acestor mesaje a fost dezvăluită într-un interviu din aprilie 2021, în care Bourla a descris schimburile lor ca fiind esențiale pentru a construi „o încredere profundă” și pentru a facilita negocierea unui acord semnificativ privind vaccinul. Acordul, finalizat în mai 2021, a implicat angajamentul Uniunii Europene de a achiziționa până la 1,8 miliarde de doze din vaccinul Pfizer-BioNTech Covid-19, cea mai mare achiziție de acest tip din toate acordurile.
Controversele privind transparența Comisiei Europene
Comisia Europeană a fost implicată într-o serie de controverse legate de gestionarea informațiilor privind achizițiile de vaccinuri, semnate de Bruxelles. În cadrul unui acord, s-a prevăzut achiziția în avans a 900 de milioane de doze de vaccin, cu opțiunea de a comanda încă 900 de milioane pentru livrare în 2022 și 2023.
Critica Ombudsmanului European
Ombudsmanul European a subliniat în 2022 că lipsa de reacție a Comisiei în furnizarea informațiilor referitoare la mesajele text relevante a reprezentat o administrare defectuoasă. Emily O’Reilly, ombudsman în perioada 2013-2025, a descris această situație ca fiind un „semnal de alarmă” pentru instituțiile Uniunii Europene. Ea a afirmat că transparența a scăzut sub conducerea Ursulei von der Leyen, acuzând-o pe aceasta că a creat o cultură de „ascundere a lucrurilor” din motive politice.
Absența Ursulei von der Leyen
O’Reilly a criticat, de asemenea, absența lui von der Leyen de la singura audiere de judecată organizată până în prezent în acest caz, afirmând că „elefantul care nu era prezent” era tocmai persoana care ar fi putut oferi informații esențiale. „Singura persoană care ne putea spune totul nu era acolo”, a declarat ea.
Deciziile Tribunalului General al UE
Comisia a reacționat printr-o declarație în care a menționat că nu comentează procedurile legale în curs. Judecătorii de la Tribunalul General al Uniunii Europene s-au pronunțat deja împotriva deciziei Comisiei de a cenzura părți importante din contractele de vaccinare, argumentând că aceasta a fost făcută pentru a proteja intimitatea angajaților și interesele comerciale ale companiilor implicate.
Întrebările ridicate de Parlamentul European
Tilly Metz, una dintre cele cinci membre ecologiste din Parlamentul European care au adus cazul în fața Tribunalului General, a pus la îndoială motivele din spatele reticenței lui von der Leyen de a împărtăși informații. „Primește sfaturi proaste acolo”, a spus ea, subliniind importanța transparenței pentru a câștiga încrederea publicului în politicieni și în interacțiunile acestora cu industria.
Ambiguitatea și audierea recentă
În cadrul cazului care urmează să fie rezolvat, instanța a organizat o audiere la Luxemburg în noiembrie. Judecătorii au arătat scepticism față de refuzul Comisiei de a publica mesajele text, iar avocații Comisiei au recunoscut, în sfârșit, existența acestora, stârnind râsete și nerăbdare în rândul celor prezenți. „Nu negăm că ele [textele] există”, a declarat avocatul Comisiei, Paolo Stancanelli, pe parcursul audierii.
Întrebări fără răspuns
Avocatul Comisiei a subliniat că mesajele nu erau relevante pentru negocierile cu Pfizer, dar judecătorii s-au arătat iritați de absența unor explicații clare privind criteriile de selecție a informațiilor. Întrebările referitoare la verificările efectuate asupra lui von der Leyen și a echipei sale au rămas fără răspuns, evidențiind astfel nemulțumirile legate de transparența procesului decizional.
Critici la adresa Comisiei Europene în urma audierilor
În cadrul recentelor dezbateri, judecătorii au exprimat critici directe față de răspunsurile și abordarea Comisiei Europene în legătură cu solicitarea adresată de publicația The New York Times. Judecătorul José Martín y Pérez de Nanclares a subliniat că executivul nu a demonstrat „măsuri adecvate și diligente” pentru a justifica imposibilitatea de a partaja anumite texte. De asemenea, judecătorul Paul Nihoul a considerat că documentația prezentată este „relativ confuză”.
Reacția avocatei The New York Times
Bondine Kloostra, avocată pentru The New York Times, a declarat că este „extrem de dezamăgitor cât de nepregătit” s-a dovedit a fi reprezentantul Comisiei în timpul audierilor. Ea a subliniat că încă nu există claritate cu privire la soarta telefonului Ursulei von der Leyen și la modul în care mesajele au fost schimbate, fie că este vorba de mesajele Signal, fie de un laptop sau alt dispozitiv. „Încă nu știm unde a căutat Comisia informațiile necesare”, a adăugat aceasta.
Presiunea asupra Comisiei Europene
În contextul acestei hotărâri, presiunea asupra Ursulei von der Leyen continuă să crească. Parchetul European, responsabil cu investigarea infracțiunilor financiare grave care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, a confirmat că efectuează o investigație asupra Comisiei în legătură cu modul în care au fost gestionate achizițiile de vaccinuri. În martie, Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, a declarat că biroul său a intervievat recent oficiali ai Comisiei privind desfășurarea negocierilor pentru vaccinuri. EPPO a menționat că nu va oferi detalii suplimentare despre ancheta în curs.
