Milioane de alegători din România, Polonia și Portugalia participă la alegeri cruciale
În acest weekend, milioane de cetățeni din România, Polonia și Portugalia se pregătesc să voteze într-o „super duminică” electorală, alegerile având potențialul de a influența semnificativ direcția democrațiilor lor în contextul unor tensiuni politice, comerciale și economice crescute.
România: Alegeri prezidențiale decisive
În România, candidatul de extremă dreapta se află în frunte în turul doi al alegerilor prezidențiale. Votul din primul tur a fost anulat, iar câștigătorul primului tur a fost exclus din competiție din cauza temerilor legate de interferența Rusiei și alte nereguli. Astfel, duminica aceasta marchează al doilea tur al celui de-al doilea scrutin prezidențial din ultimele șase luni.
În această rundă, candidatul ultranaționalist, George Simion, care susține un program social conservator și critică Uniunea Europeană, se confruntă cu un independent centrist. Analiștii consideră această competiție ca fiind cea mai importantă din istoria postcomunistă a României. Simion, în vârstă de 38 de ani, a câștigat primul tur cu 41% din voturi, aproape dublu față de contracandidatul său, Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, care a subliniat că alegerile reprezintă o luptă între o direcție prooccidentală și una antioccidentală.
Tensiuni politice și perspective de colaborare
Simion a promis că, în cazul în care va câștiga, îl va numi pe Călin Georgescu, câștigătorul votului anulat din noiembrie anul trecut, în funcția de prim-ministru. De asemenea, înfrângerea coaliției social-democrate-liberale aflate la putere a dus la demisia premierului proeuropean Marcel Ciolacu și la o criză guvernamentală, necesitând formarea unei noi coaliții.
Analiștii avertizează că o victorie a lui Simion ar putea determina o deviere bruscă spre dreapta a țării. Se discută despre posibile colaborări între partidul AUR al lui Simion și social-democrații lui Ciolacu, precum și despre alegeri anticipate.
Impactul asupra Uniunii Europene și a relațiilor internaționale
Scrutinul este monitorizat atent de Uniunea Europeană, care ar putea întâlni un alt actor destabilizator în regiune, alături de Ungaria și Slovacia. Naționaliștii din întreaga lume, inclusiv din Washington, sunt, de asemenea, preocupați, având în vedere acuzațiile aduse Bucureștiului cu privire la derapajele democratice după anularea votului inițial și interdicția de a candida pentru Georgescu.
Președintele României deține un rol semi-executiv, având puteri considerabile în domeniile politicii externe, securității naționale, cheltuielilor de apărare și numirilor în justiție. Această poziție face ca alegerile prezidențiale să fie deosebit de relevante pentru viitorul politic al țării.
Miza Politică în Polonia
Polonia se află într-un moment crucial, în special pentru Guvernul condus de Donald Tusk. Votul programat pentru duminică va reduce numărul candidaților pentru funcția de președinte, un rol esențial care influențează politica externă și de apărare a țării, precum și capacitatea de a exercita un veto semnificativ asupra legislației adoptate de Parlament.
Începând din 2023, Polonia este condusă de Coaliția Civică (KO) a lui Tusk, o alianță diversă din punct de vedere ideologic, dar fragilă politic, formată din partide care susțin democrația. Promisiunea principală a acestei coaliții a fost inversarea modificărilor controversate implementate în timpul celor opt ani de guvernare a partidului național-populist Lege și Justiție (PiS).
Totuși, capacitatea Guvernului de a realiza aceste promisiuni a fost limitată de dreptul de veto al președintelui, un post ocupat din 2015 de Andrzej Duda, un aliat strâns al administrației anterioare și un susținător devotat al lui Donald Trump.
Obținerea victoriei în alegerile prezidențiale ar consolida poziția Guvernului și l-ar ajuta să îndeplinească unele dintre promisiunile sale liberale, în special în domeniile sociale precum avortul și drepturile LGBTQ+.
Candidații Principali
Rafał Trzaskowski, primarul centrist al Varșoviei, se află în fruntea sondajelor. La 53 de ani, el este un membru proeminent al Coaliției Civice și este considerat favorit în această cursă. Principala sa competiție provine de la Karol Nawrocki, un conservator de 42 de ani, care se prezintă ca independent, dar beneficiază de sprijinul PiS. Nawrocki, cu un istoric mai puțin cunoscut, își propune să ofere o alternativă la moștenirea polarizantă a guvernării populiste de dreapta, concentrându-se pe teme precum suveranitatea și migrația ilegală.
Trzaskowski și Nawrocki sunt aproape siguri că vor obține primele două poziții, urmând să participe la un tur de scrutin decisiv pe 1 iunie. Pe de altă parte, Sławomir Mentzen, un lider al partidului de extremă dreapta Confederația, a fost un outsider care a concurat pentru scurt timp cu Nawrocki, dar a pierdut teren în ultima lună. Mentzen se prezintă ca un reprezentant al unei generații tinere dezamăgite de politica tradițională, promovând idei de dereglementare radicală și reduceri de taxe. De asemenea, el este un critic al Uniunii Europene și se opune liberalizării migrației, drepturilor LGBTQ+ și legislației privind avortul, având în vedere mai degrabă viitoarele alegeri parlamentare din 2027.
Contextul Alegerilor în Portugalia
În contrast, Portugalia se pregătește pentru alegeri generale anticipate, cu mai puține așteptări de intensitate politică. Aceasta va fi a treia oară în ultimii trei ani când portughezii merg la vot. Premierul de centru-dreapta, Luís Montenegro, a convocat aceste alegeri ca răspuns la creșterea îngrijorărilor legate de activitățile de afaceri ale familiei sale.
Montenegro, liderul Alianței Democratice (AD), care a guvernat Portugalia de la o victorie strânsă în alegerile anterioare, se confruntă cu o anchetă tot mai amplă legată de o firmă de consultanță în domeniul protecției datelor.
Montenegro Confruntat cu Provocări Politice în Contextul Alegerilor Imminente
Înființată în 2021, partidul condus de Montenegro a fost transferat soției și fiilor săi în anul următor. Acesta s-a confruntat cu suspiciuni legate de posibile conflicte de interese, dar a negat orice acuzație de infracțiune sau încălcare a eticii. În încercarea de a clarifica situația, Montenegro a organizat un vot de încredere în administrația sa în martie, afirmând că vrea „să pună capăt atmosferei de insinuări și intrigi permanente”. Totuși, votul a fost pierdut în Parlament, ceea ce a dus la convocarea de noi alegeri.
Sondajele recente indică un rezultat similar cu cel anterior, cu aproximativ 33% din voturi pentru AD, 26% pentru Partidul Socialist (PS) din opoziție și 17% pentru partidul extremist Chega. Se pare că Montenegro nu va reuși din nou să obțină o majoritate, chiar și în cazul în care ar ajunge la un acord cu Inițiativa Liberală, care are un sprijin estimat de 6%. Această situație îi va îngreuna guvernarea, în special dacă PS își va duce la îndeplinire amenințările de a se opune agendei legislative a lui Montenegro.
Deși Montenegro a menținut o interdicție generală privind încheierea acordurilor cu Chega, guvernul său a fost acuzat că a cedat presiunilor extremei drepte, în special după anunțul privind expulzarea a 18.000 de migranți ilegali în timpul campaniei electorale. Există speculații că partidul social-democrat condus de Montenegro ar putea opta pentru un lider mai deschis colaborării cu Chega, în cazul în care rezultatele alegerilor de duminică nu sunt favorabile.
În alegerile anterioare, AD a obținut 80 de locuri, comparativ cu cele 78 ale PS, iar Chega, sub conducerea fostului comentator TV de fotbal André Ventura, a beneficiat de o creștere semnificativă a sprijinului, numărul locurilor sale crescând de la 12 la 50.
