Probleme în Implementarea Proiectelor din PNRR
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că suma totală a proiectelor de investiții din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ce ridică semne de întrebare se ridică la 7,8 miliarde de euro. El a subliniat că această situație a apărut din cauza populismului în administrația țării, dar și din mentalitatea de tip „merge și așa”.
Discuții Preliminare pentru Proiectele Fezabile
În cadrul unei conferințe de presă, Pîslaru a menționat că au început discuții preliminare pentru a identifica care dintre proiectele incluse în PNRR pot fi implementate până la sfârșitul anului viitor. „Comisia Europeană, împreună cu echipele ministerelor și cu echipa de la MIPE, au demarat o discuție preliminară pentru a evalua ce proiecte sunt cu adevărat fezabile pentru a fi implementate până la sfârșitul perioadei de valabilitate, adică până la sfârșitul anului 2026”, a explicat el.
Probleme Sistemice în Diverse Domenii
Pîslaru a subliniat că există o problemă sistemică ce afectează nu doar nivelul central, ci și diverse sectoare. „Suma de 7,8 miliarde de euro se referă la proiecte legate de școli, spitale, segmente de autostrăzi, infrastructură feroviară, infrastructură socială, locuințe pentru tineri, finanțare pentru întreprinderi mici și mijlocii, precum și inițiative de împădurire. Aceste domenii esențiale se confruntă cu riscuri semnificative de ajustare”, a adăugat ministrul.
Critica asupra Populismului și Lipsei de Asumare
Ministrul a evidențiat că situația actuală este rezultatul populismului din administrarea țării. „Am avut o perioadă electorală extinsă și am prioritizat alte chestiuni, ceea ce a dus la respingerea sau amânarea unor reforme necesare”, a afirmat Pîslaru. El a subliniat că este esențial să existe o asumare a modernizării prevăzute în PNRR, deoarece aceasta nu reprezintă doar dorințele Comisiei Europene, ci este o necesitate urgentă.”
Întârzierea în Implementare și Impactul Asupra Încrederii
Pîslaru a menționat că s-a investit multă energie în selectarea proiectelor pentru PNRR, dar mai puțin în implementarea efectivă a acestora. „Există o mentalitate de tipul „merge și așa”, care induce o întârziere în realizarea proiectelor. Acest tip de abordare afectează încrederea în modul în care administrația își asumă reformele necesare”, a concluzionat ministrul.
Informarea Premierului despre Situație
De asemenea, Pîslaru a precizat că l-a informat pe premierul Ilie Bolojan despre această situație, subliniind importanța unei analize corecte și a unor măsuri proactive.
Întâlnirea cu Prim-ministrul Ilie Bolojan
Marți dimineață, la ora 8, a avut loc o întâlnire cu prim-ministrul Ilie Bolojan, în cadrul căreia am prezentat situația actuală. Am subliniat gravitatea lucrurilor, iar prim-ministrul a demonstrat o înțelegere promptă a situației. În aceeași zi, adică ieri, la ora 6, a convocat o întâlnire cu toate ministerele relevante pentru implementarea reformelor și investițiilor majore.
Detalii despre jaloane și cereri de plată
În pregătirea întâlnirii, am oferit fiecărui minister o fișă detaliată care conține informații despre jaloanele și țintele necesare pentru cererea de plată 3. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a evita suspendarea și pierderea definitivă a fondurilor. De asemenea, am subliniat importanța pregătirii cererii de plată numărul patru, pentru a preveni întârzierile.
„Dacă continuăm să așteptăm fără a pregăti cererea următoare, ne confruntăm cu o problemă. Am încredere că, împreună cu colegii, vom reuși să obținem o sumă semnificativă, estimată între cinci și șase miliarde de euro, care ar reprezenta un sprijin considerabil pentru finanțele publice din România”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență
Pîslaru a anunțat că se va desfășura o renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Este esențial să mutăm toate proiectele viabile pe granturi pentru a beneficia de fonduri nerambursabile. Întârzierile în implementare ar putea conduce la pierderea acestor sume, ceea ce trebuie evitat cu orice preț. Vom institui un sistem de monitorizare riguros pentru a evalua progresul proiectelor”, a mai adăugat el.
Întârzieri în infrastructură
Ministrul a menționat că există segmente din autostrăzile A7 și A8, finanțate din PNRR, care nu au înregistrat progrese fizice semnificative, iar finalizarea acestora înainte de sfârșitul anului 2026 este puțin probabilă. De asemenea, au fost semnalate probleme în sectorul feroviar.
Întrebat despre riscurile de pierdere a finanțării pentru anumite segmente de autostradă, Pîslaru a răspuns: „Există segmente din A7 și A8 care nu au progres fizic. Aceste segmente sunt prioritare, iar discuțiile pentru reconfigurarea surselor de finanțare au început deja. Este important să fim realiști și să explicăm românilor că, din păcate, aceste lucrări vor fi finanțate din alte surse, nu din PNRR.”
Infrastructura Feroviară în România – Provocări și Priorități
Pîslaru a subliniat importanța infrastructurii feroviare, afirmând că nu se discută doar despre infrastructura rutieră, ci și despre modernizarea și extinderea rețelei feroviare. În prezent, din cei 2741 de kilometri de infrastructură feroviară care necesitau modernizare sau construcție nouă, 854 de kilometri rămân în incertitudine.
În acest context, este vorba despre o sumă de 1,4 miliarde de euro care ar trebui să fie alocată pentru aceste proiecte. Conform declarațiilor, infrastructura feroviară reprezintă o prioritate majoră pentru România. Pîslaru a menționat că, deși se vor găsi surse alternative de finanțare, există riscul ca unele proiecte să nu fie realizate în termenul dorit, ceea ce ar duce la pierderea unor oportunități importante.
El a subliniat că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) oferea avantajul de a impune termene stricte pentru finalizarea acestor lucrări, ceea ce ar fi contribuit la eficientizarea procesului de modernizare a infrastructurii feroviare.