Declarațiile Președintelui Trump privind Iranul și Israelul
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat miercuri că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să se abțină de la atacuri asupra Iranului. În același timp, el și-a exprimat optimismul cu privire la negocierile nucleare pe care administrația sa le desfășoară cu Teheranul.
Posibile inspecții ale instalațiilor nucleare iraniene
Iranul a menționat că ar putea lua în considerare posibilitatea de a permite inspectarea instalațiilor sale de către oficialii americani, în cadrul agenției de supraveghere nucleară a Organizației Națiunilor Unite, cu condiția să se ajungă la un acord. Când a fost întrebat dacă i-a sugerat lui Netanyahu, într-o discuție telefonică programată pentru săptămâna viitoare, să evite orice acțiuni care ar putea afecta diplomația, Trump a confirmat: „Aș dori să fiu sincer – da, i-am spus”.
Mesajul lui Trump către Netanyahu
În continuare, Trump a explicat: „I-am spus că nu consider că este potrivit să atacăm Iranul, deoarece avem discuții foarte promițătoare cu ei”. El a adăugat că a subliniat că ar fi inadecvat să se întreprindă o astfel de acțiune în acest moment, având în vedere că se află aproape de o soluție. Trump a declarat că autoritățile iraniene doresc un acord și că, dacă se va ajunge la o înțelegere, multe vieți vor fi salvate.
Discuții între Iran și Statele Unite
În ultimele săptămâni, Iranul și Statele Unite au purtat cinci runde de discuții pe această temă, fiind singul contact de nivel înalt de la retragerea lui Trump dintr-un acord anterior în 2018, negociat de fostul președinte Barack Obama. În timpul unei vizite recente în Qatar, Trump a exprimat speranța că se va ajunge la un nou acord care să evite un conflict militar.
Poziția Israelului față de Iran
Israelul consideră Iranul, condus de clerici și susținător al militanților Hamas din Gaza, drept principalul său inamic. În acest context, Israelul a amenințat în repetate rânduri cu atacuri asupra instalațiilor nucleare iraniene.
Negocieri tensionate și poziția Iranului
Iranul contestă acuzațiile Occidentului că ar căuta să dezvolte arme nucleare, afirmând că programul său nuclear are doar scopuri pașnice. După retragerea din acordul din timpul administrației Obama în 2018, Trump a impus sancțiuni severe, inclusiv presiuni asupra altor țări de a nu importa petrol iranian.
Șeful programului nuclear iranian, Mohammad Eslami, a declarat că „țările ostile care s-au comportat necorespunzător de-a lungul anilor nu au fost niciodată acceptate ca inspectori”. El a precizat că Teheranul ar putea reconsidera acceptarea inspectorilor americani prin intermediul agenției, în cazul în care se ajunge la un acord și cererile Iranului sunt respectate.
Vizita oficială în Oman și perspectivele negocierilor
Președintele Masoud Pezeshkian, aflat într-o vizită oficială în Oman, a mulțumit acestui stat pentru eforturile sale de mediere între Iran și Statele Unite, având în vedere că cele două țări nu au legături diplomatice oficiale din 1979. Ministrul de externe iranian și negociatorul principal, Abbas Araghchi, care îl însoțește pe Pezeshkian, a declarat că „data pentru o nouă rundă de negocieri va fi probabil clarificată în următoarele zile”. Deși oficialii iranieni salută discuțiile, aceștia au reiterat că îmbogățirea uraniului „nu este negociabilă”, iar administrația Trump a insistat că Iranului nu i se va permite să îmbogățească uraniu, nici măcar la niveluri reduse pentru scopuri civile.
Iranul reafirmă dreptul de a îmbogăți uraniu
Continuarea procesului de îmbogățire a uraniului în Iran este considerată esențială pentru industria nucleară a țării și reprezintă un principiu fundamental al Republicii Islamice Iran, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baqaei.
Acesta a subliniat că orice propunere sau inițiativă care contravine acestui principiu sau care afectează dreptul Iranului de a-și desfășura programul nuclear este categoric inacceptabilă.
În prezent, Iranul îmbogățește uraniul până la un nivel de 60%, acesta fiind cel mai ridicat procentaj atins de o țară care nu deține arme nucleare. Deși această rată este sub pragul de 90% necesar pentru fabricarea unei arme nucleare, ea depășește semnificativ limita de 3,67% stabilită prin acordul din 2015.
