Controverse în jurul dosarului „Turul 2 înapoi”
Fostul judecător Cristi Danilet a declarat că o „inginerie judiciară” a facilitat ca dosarul ce vizează anularea deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care întreg procesul electoral prezidențial de anul trecut a fost anulat, să ajungă la un judecător anume, care să emită o decizie favorabilă. Într-o postare pe rețelele sociale, Danilet a adus argumente în sprijinul afirmației sale că dosarul a fost „direcționat”.
„În cazul de la Curtea de Apel Ploiești, avem dovezi clare ale ‘ingineriei judiciare’ despre care am menționat anterior. Intuiția îmi spune că dosarul a fost redirecționat către un anumit judecător. Astfel, pentru a eluda sistemul de repartizare aleatorie, mai multe persoane fără legătură cu domeniul juridic au depus aceeași cerere la aceeași instanță, în aceeași zi. Dosarele au fost înregistrate secvențial, de la nr. 292 la 304, ceea ce a permis ca unul dintre ele să ajungă la judecătorul ‘preferat’. De ce Ploiești și nu București? De ce nu au fost reunite toate aceste dosare care abordează aceeași problemă? Sunt multe întrebări la care ar trebui să răspundă cei din interior, în cazul în care Inspecția Judiciară va investiga. Deocamdată, cei care înțeleg aceste aspecte văd clar”, a scris Danilet.
Decizii contradictorii la Curtea de Apel Ploiești
Într-un alt context, un judecător de la aceeași instanță a respins recent dosarul „Turul 2 înapoi”, considerând că nu este de competența instanțelor judecătorești să anuleze o hotărâre a Curții Constituționale. Danilet a subliniat: „În dosarul 300/42/2025, completul 1F a decis că nu este treaba unei instanțe de judecată să anuleze o hotărâre a CCR. Corect! Însă, în dosarul 301/42/2025, completul 12 F a decis contrariul, afirmând că o instanță poate anula o hotărâre a CCR. Aceasta este o aberație! Pariez că reclamanții nu au nicio legătură cu domeniul dreptului, ci a fost vorba de o ‘inginerie judiciară’: au fost găsite persoane necunoscute în domeniu, fără vreun interes, cărora li s-a oferit aceeași acțiune de chemare în judecată. Aceste persoane au depus acțiuni identice la aceeași instanță, care, prin repartizare aleatorie, au fost alocate unor judecători diferiți. Este suficient ca un judecător să fie influențat de aberațiile avansate de avocați rău intenționați pentru a crea o problemă temporară. Din fericire, Înalta Curte de Casație și Justiție va avea ocazia să se pronunțe, anulând hotărârea Curții de Apel Ploiești”, a adăugat Danilet într-o postare anterioară.
Decizia Curții de Apel Ploiești
Reamintim că, recent, Curtea de Apel Ploiești a admis cererea unei persoane de anulare a Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, ceea ce a dus la anularea întregului proces electoral. Această decizie a suscitat un val de controverse și întrebări în rândul specialiștilor din domeniul juridic.
Decizia Curții de Apel Ploiești și Impactul Asupra Alegerilor Prezidențiale
Începând cu luna decembrie a anului trecut, instanța a emis o decizie care nu este definitivă, având posibilitatea de recurs în termen de cinci zile. Această decizie suspendă executarea hotărârii luate de magistrații constituționali până la soluționarea finală a cazului. Apelul va fi analizat de Înalta Curte de Justiție și Casație, care, pe 17 ianuarie, a respins definitiv cererea lui Călin Georgescu de a relua turul doi al alegerilor prezidențiale.
Fostul judecător al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat că „în acest moment nu se mai fac alegeri”, având în vedere că „hotărârea aceasta există”. El a subliniat că, dacă judecătorul de la Ploiești va motiva rapid sentința și cineva o va contesta, alegerile prezidențiale ar putea fi organizate în luna mai.
Hotărârea Curții de Apel Ploiești nu anulează definitiv Hotărârea 32/2024 a CCR, însă dispunerea de suspendare a efectelor acesteia este executorie, conform avocatului Adrian Toni Neacșu. De asemenea, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a formulat recurs împotriva deciziei instanței.
Sectia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât să sesizeze Inspecția Judiciară pentru a verifica posibilitatea săvârșirii unei abateri disciplinare de către judecătorul care a soluționat cazul la Curtea de Apel Ploiești.
Decizia Curții de Apel Ploiești a fost emisă cu zece zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, programat pentru 4 mai 2024.
