Exilul și Regimul Teocratic din Iran
După ce ayatollahii au instaurat o teocrație în Iran, regretatul șah și familia sa au fost nevoiți să se exileze, iar regimul i-a defăimat timp de 46 de ani. Cu toate acestea, Farah Pahlavi, văduva șahului și ultima regină a Iranului, afirmă că încă se bucură de afecțiunea și sprijinul oamenilor de rând din Iran. Într-un interviu, ea a declarat: „Îmi trimit e-mailuri cu numerele lor de telefon. Și îi sun, ceea ce este foarte ciudat, pentru că îmi recunosc vocea.”
Pahlavi a continuat să povestească cum oamenii îi spun: „Bună ziua, shahbanu [regină consoartă]”. Ea răspunde: „Nu spune asta”, temându-se că guvernul iranian le ascultă convorbirile. „După toate minciunile pe care [conducătorii religioși ai Iranului] le-au spus despre noi, sunt foarte fericită să văd și să aud simpatia și bunătatea compatrioților mei înainte să mor,” a adăugat ea.
Viața în Exil
În vârstă de 86 de ani, Pahlavi a discutat cu reporterii în apartamentul său din Paris, cu vedere la Sena, unde își petrece o parte din an. Interviul a fost realizat în contextul unui film biografic care va explora viața sa, subliniind frumusețea sa, care era adesea comparată cu cea a lui Jackie Kennedy.
Filmările vor ilustra luxul în care a trăit Pahlavi după ce a devenit a treia soție a șahului în 1959. La nuntă, a purtat o tiară cu diamante, realizată de bijutierul Harry Winston, și o rochie de mireasă Dior, care cântărea 15 kilograme datorită perlelor și pietrelor prețioase. De asemenea, filmul va aborda și tragediile personale pe care le-a trăit, în special după răsturnarea șahului în 1979, când soțul ei a murit de cancer, iar doi dintre cei patru copii ai lor s-au sinucis din cauza disperării cauzate de tumultul politic.
Speranța pentru un Iran Liber
Într-o zi caldă de primăvară la Paris, Pahlavi, deși puțin răgușită, a menținut o prezență regală. Ea a exprimat speranța că regimul ayatollahilor va cădea într-o zi, deschizând calea pentru un Iran liber și democratic. „Rămân întotdeauna pozitivă,” a afirmat ea, deși nu a ezitat să-și exprime consternarea față de situația actuală din țară: „Este cu adevărat incredibil că o țară precum Iranul, cu o civilizație și o istorie atât de măreață, este condusă de acești oameni.”
Pahlavi nu pare să aibă încredere în intențiile Occidentului de a promova schimbări în Iran, considerând că SUA, Marea Britanie și alte țări occidentale își urmăresc doar propriile interese. „Dacă simt că acest [status quo] nu este în interesul lor, vor face ceva în privința asta,” a concluzionat ea.
Trump ia în considerare schimbarea numelui Golfului Persic
Donald Trump a anunțat că analizează posibilitatea de a schimba denumirea Golfului Persic în Golful Arabic. Președintele a afirmat că va lua o decizie finală în timpul vizitei sale în Orientul Mijlociu programată pentru această săptămână, deși această idee a stârnit indignarea iranienilor. Regina, care împarte această supărare, a subliniat că „Golful Persic a fost Golful Persic timp de secole”, sugerând că Trump ar putea încerca să câștige simpatia națiunilor arabe. „Nu pot pur și simplu să schimbe numele din motive de interes”, a adăugat ea.
Film despre viața reginei Farah Pahlavi
Un film produs în Statele Unite, ce urmează să fie lansat în 2027, va fi regizat de Emily Atef, o cineastă franco-iraniană, cu Juliette Towhidi, scenarista britanico-iraniană, implicată în proiect. Există suficiente evenimente notabile în viața reginei Farah Pahlavi pentru a crea o peliculă memorabilă. Aceasta a studiat arhitectura la Paris, o alegere remarcabilă, având în vedere că la acea vreme exista o singură altă femeie arhitect iraniană. Regina a captat atenția șahului după divorțul acestuia de a doua sa soție.
Întâlnirea cu șahul
Farah Pahlavi și șahul Mohammad Reza s-au întâlnit pentru prima dată la casa fiicei lui din prima căsătorie, pe care Pahlavi o cunoștea. „Mersesem acolo să o văd și, dintr-o dată, a apărut maiestatea sa. Mi-am spus: «Bine, a venit să-și vadă fiica».” Aceasta a fost prima dintre cele trei întâlniri din acea locație, iar în a treia ocazie, șahul a cerut-o în căsătorie, moment pe care ea l-a descris ca fiind „incredibil”. Despre realitatea căsătoriilor regale, ea a comentat: „Eram îndrăgostită de maiestatea sa, iar maiestatea sa m-a ales și pe mine”.
Opulența și controversele din timpul domniei
În cartea „Căderea cerului, Pahlavii și ultimele zile ale Iranului imperial”, istoricul Andrew Scott Cooper detaliază o vizită oficială a reginei Pahlavi și a șahului în Statele Unite, în 1962, când aceasta a impresionat printr-o rochie strălucitoare, decorată cu bijuterii, eclipsând-o pe prima doamnă Kennedy. Cinci ani mai târziu, în timpul încoronării ca shahanshah, cuplul a fost transportat într-o trăsură de aur, construită special pentru ocazie.
Criticii au acuzat șahul, care provenea dintr-o familie modestă, de extravagantă opulență în timp ce regimul său devenea tot mai brutal. Pahlavi a exprimat îngrijorarea că noul film s-ar putea concentra pe brutalitatea regimului, afirmând că soțul ei nu a fost responsabil pentru aceste acte și că ar trebui să fie recunoscut pentru contribuțiile sale la modernizarea Iranului.
Rolul Farah Pahlavi în promovarea artei și culturii în Iran
Farah Pahlavi a avut o contribuție semnificativă în transformarea societății iraniene prin inițiative precum distribuirea de terenuri țăranilor, emanciparea femeilor și investiții în educație. În anii ’70, pe fondul influxului de capital provenit din industria petrolieră, ea a reușit să-l convingă pe soțul său să investească o parte din acești bani în proiecte culturale, inclusiv într-un muzeu dedicat artei contemporane la Teheran.
Pahlavi a achiziționat lucrări contemporane care, în prezent, sunt evaluate la aproximativ 3 miliarde de dolari, considerându-se că reprezintă cea mai vastă colecție din lume în afara Statelor Unite și Europei. Printre artiștii incluși în această colecție se numără nume de renume precum Claude Monet, Francis Bacon, Alberto Giacometti, René Magritte, Pablo Picasso, Andy Warhol — care a realizat o lucrare inspirată de Pahlavi — și Max Ernst.
Achiziții notabile și impactul regimului post-revoluționar
Farah Pahlavi a declarat că a cumpărat celebra pictură murală „Funeral on Indian Red Ground” de Jackson Pollock pentru suma de 1 milion de dolari, iar acum aceasta este evaluată la 250 de milioane de dolari. După ce ayatollahii au preluat puterea, au avut o opinie negativă asupra unor lucrări, inclusiv asupra tabloului „Gabrielle cu bluză deschisă” de Pierre-Auguste Renoir, considerând că acesta expune prea multă carne. Această lucrare a fost astfel mutată într-un subsol.
Anul trecut, o parte semnificativă din colecția Pahlavi a fost expusă la o expoziție din Teheran, intitulată „Eye to Eye”. Evenimentul a avut un succes neașteptat, fiind necesară prelungirea duratei sale datorită interesului crescut al publicului. Farah Pahlavi a subliniat că acest succes demonstrează că, în ciuda aproape cinci decenii de guvernare religioasă, dorința iranienilor pentru artă și cultură rămâne la fel de vibrantă ca întotdeauna.
