Discuții între Rusia și SUA privind războiul din Ucraina
Rusia a utilizat prima rundă de negocieri cu Statele Unite în legătură cu încheierea conflictului din Ucraina pentru a solicita retragerea forțelor NATO de pe flancul estic al alianței. Această cerere a stârnit îngrijorare în Europa, existând temeri că administrația Trump ar putea accepta solicitarea Moscovei pentru a ajunge la un acord de pace.
Reacția delegației americane
Cristian Diaconescu, consilier pentru apărare și securitate națională în cadrul administrației române, a precizat că delegația americană a respins cererea Rusiei. Cu toate acestea, el a subliniat că nu există garanții că Washingtonul nu va face, în cele din urmă, concesii lui Vladimir Putin. Diaconescu a menționat că situația poate evolua rapid, având în vedere criticile președintelui Trump la adresa liderului ucrainean și concesiile acordate Rusiei înainte de negocieri.
Concesii și îngrijorări în Europa de Est
Diaconescu a afirmat că delegația rusă nu a reușit să convingă americanii de necesitatea retragerii NATO. El a adăugat că vizitele liderilor din Marea Britanie și Franța la Washington, programate pentru săptămâna viitoare, au ca scop convingerea lui Trump să nu cedeze acestei cereri. Concesiile recente făcute Rusiei de către administrația Trump, inclusiv excluderea aderării Ucrainei la NATO, au stârnit îngrijorări în rândul guvernelor țărilor est-europene aflate pe linia frontului.
Mesajele care ajung la Trump
Un oficial de rang înalt din regiune a declarat că nu este sigur dacă mesajele lor ajung efectiv la Trump, deși au informat Washingtonul la diferite niveluri. Acesta a subliniat riscul ca Rusia să influențeze Washingtonul într-o direcție greșită în contextul negocierilor privind Ucraina.
Ambițiile lui Putin în Europa de Est
Vladimir Putin a urmărit de mult timp să restabilească sfera de influență a Rusiei în Europa de Est, inspirându-se din acordurile de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Retragerea forțelor NATO din fostele țări sovietice a fost o cerere majoră a lui Putin înainte de invazia din Ucraina din 2022.
Întâlniri între lideri europeni
Diaconescu a menționat că președintele interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit recent cu Emmanuel Macron la Paris și a plecat convins că liderii europeni vor sublinia importanța implicării în orice acord de securitate care afectează regiunea. El a caracterizat situația actuală ca fiind „extrem de complicată și gravă”.
Poziția Poloniei
Guvernul polonez a declarat că nu există motive de îngrijorare cu privire la o posibilă abandonare a Poloniei de către Trump, însă îndeamnă partenerii europeni să răspundă apelului președintelui american.
Cresterea cheltuielilor pentru apărare în Polonia
Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a afirmat miercuri că „retragerea trupelor americane nu este o opțiune pe care Polonia să o considere”. Această declarație vine în contextul tensiunilor internaționale generate de modul în care fostul președinte Donald Trump a gestionat negocierile cu Rusia, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul politicienilor polonezi, mai ales cu alegerile prezidențiale din mai apropiindu-se.
Bartosz Rydliński, profesor asistent de științe politice la Universitatea Cardinal Stefan Wyszyński din Varșovia, a subliniat că „interesele actuale sunt mai mult orientate spre Ucraina decât spre Polonia”, adăugând că, în cazul în care Trump ar reuși să încheie un acord cu Rusia în privința Ucrainei, acest lucru ar putea să se repete și în cazul țărilor baltice sau al Poloniei.
Declarațiile lui Cristian Diaconescu și Emil Hurezeanu
Într-o apariție la Antena 3, Cristian Diaconescu, șeful Cancelariei Prezidențiale, a descris situația internațională ca fiind „dramatică”, subliniind că discuțiile ruso-americane ar putea schimba rapid contextul geopolitic. El a indicat că Rusia își dorește retragerea garanțiilor de securitate NATO, ceea ce ar afecta țări precum România, care s-a alăturat alianței după 1997.
Diaconescu a explicat că Rusia vizează două obiective principale în negocierile cu Statele Unite: în primul rând, obținerea unui avantaj care să le permită să transforme SUA într-un aliat pentru proiecte strategice, și în al doilea rând, generarea unor divizări în relațiile transatlantice, în cazul în care primul obiectiv nu este realizat.
El a continuat să detalieze așteptările Rusiei, menționând că acestea se referă la posibilitatea ca SUA să convingă partenerii europeni din NATO să renunțe la garanțiile de securitate stabilite în 1997. Aceasta ar putea duce la un context de negociere în care țările din estul Europei să nu fie implicate, amintind de acordurile de la Yalta, ceea ce ar favoriza recunoașterea unei zone de influență rusă.
În declarațiile ulterioare la Digi24, Diaconescu a clarificat că politica Rusiei, anunțată încă din 2022, a fost orientată spre retragerea garanțiilor de securitate. Întrebat dacă în negocierile curente dintre SUA și Rusia s-ar fi discutat această cerere, el a negat, menționând că subiectul este parte dintr-un pachet de negocieri mai amplu din 2022.
Poziția României în privința negocierilor internaționale
Recent, un oficial de rang înalt a subliniat că anumite aspecte nu au fost discutate în cadrul negocierilor curente. În mod special, legătura cu garanțiile a fost menționată ca o prioritate, cu asigurarea că se acordă o atenție deosebită acestui subiect. Oficialul a declarat: „Demersurile noastre sunt foarte serioase și prioritare în legătură cu respingerea unor astfel de pretenții.”
Declarațiile ministrului de Externe
În cursul zilei de joi, ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a informat că nu dispune de informații referitoare la împărțirea sferelor de influență între Statele Unite și Rusia, la Riad. Hurezeanu a subliniat că nu există încă concluzii sau confirmări clare, adăugând că România trebuie să se implice activ în procesul de negocieri, așa cum a solicitat de la bun început.
Poziția României privind schimbările de influență
Întrebat despre poziția României față de o posibilă modificare a sferelor de influență, Hurezeanu a răspuns: „Nu avem o poziție referitoare la o astfel de schimbare inexistentă. În prezent, nu există nicio intenție confirmată de a schimba sfera de influență.”
