Temerile ucrainenilor față de un posibil acord cu Rusia
Un număr semnificativ de ucraineni își exprimă îngrijorarea cu privire la un potențial acord de pace negociat cu Rusia, având în vedere lipsa de încredere în Moscova, o percepție influențată de istoria recentă. Aceasta este evidențiată de declarațiile care sugerează imposibilitatea recuperării teritoriilor pierdute, ceea ce ridică întrebări cu privire la soarta celor care trăiesc în aceste regiuni. Mulți dintre aceștia au fost arestați și supuși torturii, fiind considerați opozanți ai rusificării, conform unor analize pe această temă.
Cazul Irinei Danilovici
Irina Danilovici, o activista pentru drepturile omului, a dispărut în aprilie 2022 în timp ce se întorcea de la serviciu. După două săptămâni, autoritățile ruse au confirmat că se află în custodia lor. Danilovici, asistenta medicală, a fost reținută în Crimeea ocupată de Rusia, unde a fost acuzată de deținere ilegală de explozibili și condamnată la șapte ani de închisoare. În timpul procesului, ea a relatat despre torturile la care a fost supusă în detenție. Ulterior, a fost deportată într-o colonie penitenciară pentru femei, cunoscută pentru brutalitatea sa, situată în Zelenokumsk, sudul Rusiei. Conform grupului de monitorizare a drepturilor omului Zmina, Danilovici suferă de dureri de cap severe, iar starea sa de sănătate se agravează, fără a i se permite să se odihnească în mod corespunzător.
Regiunile ocupate și perspectivele de negocieri
Ucraina continuă să considere regiunile sale sub control rusesc ca fiind „teritorii temporar ocupate” și își exprimă intenția de a recâștiga controlul asupra acestora. Totuși, această speranță pare să se diminueze. Recent, Donald Trump a sugerat că este „puțin probabil” ca Ucraina să recupereze o mare parte din aceste teritorii în cadrul negocierilor pe care le-ar purta cu președintele rus Vladimir Putin. Cazul Irinei Danilovici, care este doar unul dintre miile de persoane despre care se afirmă că sunt reținute în Rusia, subliniază gravitatea situației din Ucraina.
Reacțiile expertului în politică externă
Comentariile lui Trump au generat panică în Ucraina, unde majoritatea oamenilor nu cred că Putin ar negocia cu bună credință. Iulia Kazdobina, expert în politică externă la Ukrainian Prism, afirmă că liderul rus nu își dorește pacea. „Am avut deja atât de mulți ani de negocieri cu partea rusă”, a declarat ea. Rusia are un istoric de decenii în ceea ce privește încheierea și încălcarea acordurilor cu Ucraina. În 1994, Ucraina a acceptat să renunțe la arsenalul său nuclear în schimbul unor garanții din partea Statelor Unite, Regatului Unit și Rusiei, care promiteau respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. În 2015, după anexarea ilegală a Crimeei și declanșarea conflictului din estul Ucrainei, Moscova a semnat un acord de încetare a focului, pe care l-a încălcat în mod repetat, lansând ulterior o invazie pe scară largă.
Ucraina și conflictul cu Rusia: o situație complexă șapte ani mai târziu
În contextul tensiunilor persistente dintre Ucraina și Rusia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat față de discuțiile recente dintre liderii americani și ruși. Zelenski a subliniat că Ucraina nu va accepta un acord de pace care să fie negociat fără implicarea sa directă. „Ca națiune suverană, nu putem accepta un astfel de acord. Am comunicat clar partenerilor noștri că nu ne vom implica în negocieri bilaterale privind Ucraina fără prezența noastră”, a afirmat Zelenski, exprimându-și dezacordul față de faptul că discuțiile au avut loc inițial între Trump și Putin.
Opinie publică și perspective ucrainene
Sentimentul general în rândul ucrainenilor pare să fie în concordanță cu poziția liderului lor. Nazar Voloșenko, un student din Kiev, a declarat că orice negocieri care ar putea conduce la pierderea teritoriilor ar fi devastatoare pentru Ucraina. „Am putea rămâne fără teritoriile ocupate, fără zone din regiunea Kherson, Zaporojie și, de asemenea, Crimeea. Este esențial să ne recuperăm ceea ce ne aparține”, a spus el.
În prezent, forțele ruse controlează aproape 20% din teritoriul ucrainean, o creștere semnificativă față de 7% înainte de invazia din urmă cu aproape trei ani. Aproximativ 6 milioane de oameni, inclusiv 1 milion de copii, trăiesc sub ocupația rusă, iar Organizația Națiunilor Unite a descris situația drept „extrem de sumbră din punctul de vedere al drepturilor omului”.
Ocuparea Crimeei și modelul rusesc de represiune
Crimeea se află sub control rusesc din 2014, când Rusia a anexat peninsula în mod ilegal. De atunci, Moscova a instituit un regim represiv, eliminând orice formă de opoziție. Maksim Vișcik, avocat la Global Rights Compliance, a afirmat că Rusia a aplicat un model similar și în alte teritorii ocupate. „După ocuparea Crimeei, Rusia a demarat o campanie sistematică împotriva comunităților considerate obstacole în procesul de rusificare, având efecte devastatoare asupra societății și comunităților locale”, a explicat el.
Vișcik a adăugat că politicile aplicate în Crimeea au servit drept model pentru acțiunile Rusiei în alte regiuni ocupate. „Vedem aceleași tactici folosite în toate teritoriile ocupate, atât din 2014, cât și din 2022”, a concluzionat el.
Încălcările drepturilor omului și reacțiile internaționale
Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a documentat în mod repetat numeroasele încălcări ale drepturilor omului comise de Rusia în zonele ocupate, inclusiv detenții ilegale, abuzuri sexuale și forțarea locuitorilor să accepte cetățenia rusă. Rusia a respins constant aceste acuzații, dar preocupările internaționale rămân ridicate.
Perspectivele unui acord de pace
Consultantul financiar Oleksandr Sokațkîi a declarat că consideră că orice acord de pace care nu respectă suveranitatea Ucrainei ar fi inacceptabil. Această poziție reflectă o îngrijorare generală în rândul ucrainenilor cu privire la viitorul țării în contextul conflictului prelungit cu Rusia.
Costul uman al războiului din Ucraina
În contextul conflictului actual, discuțiile despre posibile modificări ale granițelor Ucrainei au devenit tot mai frecvente. Acestea sunt influențate de costul uman enorm al anilor de bătălii și suferințe. „Având în vedere câte victime a avut deja acest război și pentru a-l încheia în condițiile altcuiva… atunci de ce au murit acești soldați ucraineni și de ce au apărat aceste teritorii?” a declarat un oficial, punând în evidență dilemele morale cu care se confruntă țara.
Scepticismul soldaților privind negocierile
Soldații aflați pe linia frontului și-au exprimat îngrijorările cu privire la eficiența negocierilor dintre liderii internaționali, precum Trump și Putin. Aceștia consideră că un astfel de dialog nu ar putea conduce la un rezultat satisfăcător pentru majoritatea ucrainenilor. Volodimir Sablin, comandant de batalion în brigada mecanizată 66, care activează în apropierea orașului Liman din estul Ucrainei, a subliniat că preluarea de către Rusia a unor teritorii ucrainene ar putea crea un precedent periculos.
Consecințele pretențiilor rusești
„Va crea un precedent și va arăta Rusiei că poate ataca orice țară, să îi ia teritoriul și să îl facă al ei cu impunitate în viitor”, a afirmat Sablin, avertizând că Rusia ar putea să își îndrepte atenția și către alte națiuni mai mici din vecinătatea sa. Scopurile lui Putin au fost clarificate de mai multe ori: acesta vizează controlul complet asupra regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei.
Îngrijorările ucrainenilor privind viitorul
Mulți ucraineni sunt preocupați că, în ciuda unei posibile încetări a focului, Putin ar putea relua atacurile pentru a-și atinge obiectivele. „Nimeni și nimic nu-l va opri pe Putin să ne atace din nou și să ocupe o altă regiune sau mai multe. Dacă Europa și America nu ne ajută, atunci a face pace acum va duce cel mai probabil la război în câțiva ani”, a concluzionat Sablin, subliniind necesitatea unei asistențe internaționale pentru a preveni o escaladare ulterioară a conflictului.
