Declarațiile Președintelui Consiliului Fiscal privind TVA și Deficitul Fiscal
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a afirmat în cadrul emisiunii „Briefing” difuzate duminică pe Digi24 că nu consideră că Guvernul va decide creșterea TVA în acest an. Totuși, el a subliniat că efectele complete ale recalculării pensiilor se vor resimți abia în 2026, iar provocările vor începe de anul viitor, când deficitul bugetar ar putea ajunge la 7% din PIB. În această situație, este necesară o reducere până la 3%, ceea ce va impune o revizuire a regimului fiscal existent.
Impactul Măsurilor Fiscale și Previziuni pentru 2025
Ministrul de Finanțe a avansat ideea unei posibile creșteri a TVA, dar ulterior a retractat această propunere. În acest context, Dăianu a declarat: „Nu vreau să anticipez. Poate că a fost un balon de încercare, nu cred că a fost o neglijență. Măsurile din 2025, care includ înghețarea salariilor bugetarilor și non-indexarea pensiilor, se vor adăuga unor măsuri de creștere a veniturilor, ce ar putea contribui cu aproximativ 0,3 – 0,4% din PIB. Este discutabil dacă acest lucru este suficient.”
El a menționat că așteaptă proiectul de buget, prevăzut pentru săptămâna următoare, pentru a forma o opinie mai bine fundamentată. Dăianu a subliniat, de asemenea, că în 2026 se va simți impactul recalculării pensiilor și, fără măsuri de corecție în 2025, deficitul ar putea depăși 9% din PIB. Aceasta demonstrează complexitatea misiunii de ajustare fiscală.
Provocările Fiscale din 2026
Președintele Consiliului Fiscal a continuat să sublinieze că „greul va începe din 2026”, când deficitul trebuie să fie redus cu aproximativ patru procente. Acest lucru va necesita o regândire a regimului fiscal din România. „Este o provocare majoră să ne îndreptăm de la 7% la 3% din PIB. Este o distanță considerabilă, iar acest proces va necesita o revizuire detaliată a politicilor fiscale”, a declarat Dăianu.
Pentru a face față acestor provocări, se așteaptă ca Executivul să implementeze modificări fiscale, inclusiv creșterea impozitelor pe dividende și revizuirea facilităților fiscale pentru anumite sectoare. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a atinge obiectivele de deficit stabilite.
Regândirea regimului fiscal în România
Daniel Dăianu a anunțat că în prima jumătate a acestui an se va realiza o regândire a regimului fiscal. Întrebat ce implică această regândire, Dăianu a subliniat că are în vedere mai multe modalități de a spori veniturile bugetare.
„Dacă am avea o colectare eficientă a taxelor și impozitelor, apropiindu-ne de media din Uniunea Europeană, am putea obține o creștere de puțin peste 2% din produsul intern brut. Nu sunt sigur dacă acest lucru este realizabil în următorii 2-3 ani. Există persoane care participă la dezbaterea publică și, pe un ton optimist, pretind că au soluții simple. Însă, realitatea este că nu este ușor. Consiliul Fiscal apreciază că noul ministru de Finanțe recunoaște importanța digitalizării sistemului de colectare, ceea ce ar putea sugera o îmbunătățire în viitorul apropiat”, a adăugat el.
Provocările deficitului bugetar
Dăianu a discutat despre dificultatea de a reduce deficitul bugetar de la 7% la 3%. „Pentru a ajunge de la 7% la 3% e un parcurs lung. Există deja în spațiul public diverse sugestii legate de regimul fiscal, menționate de oficiali din fostul și actualul Guvern. Aceste sugestii nu sunt noi, iar unii dintre acești oficiali sunt aceiași, inclusiv premierul și ministrul de Finanțe”, a explicat el.
„Au fost oferite sfaturi bazate pe analize riguroase de către Banca Mondială, iar Fondul Monetar Internațional a realizat analize și recomandări care sunt incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență. Nu putem ignora aceste aspecte, iar ca politician, nu aș putea afirma cu certitudine că nu se vor întâmpla. Trebuie să comunicăm oamenilor ce este probabil să se întâmple”, a adăugat Dăianu.
Cheltuielile pentru apărare
El a subliniat că România va trebui să crească cheltuielile pentru apărare, conform cerințelor internaționale, în special în contextul declarațiilor lui Donald Trump, care solicită țărilor din UE să ajungă la cheltuieli de 5% din PIB. „Avem venituri foarte scăzute și cerințe foarte mari, nu doar pentru reducerea deficitului. Anul trecut, cheltuielile pentru apărare au fost de aproximativ 2,36% din PIB. Dacă dorim să atingem 3%, acest lucru va necesita un efort financiar considerabil”, a concluzionat Dăianu.
În aceeași lună, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat că deficitul bugetar pentru anul 2024 a fost de aproximativ 8,6% din PIB, marcând o creștere de 51,4% comparativ cu anul anterior.
Execuția Bugetară și Deficitul Bugetar
La finalul anului 2023, deficitul bugetar a fost estimat la -5,68%. Conform celor mai recente date oficiale, publicate cu privire la execuția bugetară din 30 noiembrie 2024, s-a constatat o depășire a țintei rectificate asumate în luna septembrie, care era de 6,94%.
Impozitul Progresiv în România
Deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe, a discutat despre impozitul progresiv în cadrul unui interviu acordat emisiunii „În Fața Ta”, difuzat pe Digi24. El a subliniat că există o confuzie generală în România în legătură cu acest sistem de impozitare, menționând că există cel puțin două domenii în care se aplică impozitul progresiv: salariile și pensiile.
Deficitul Bugetar și Ordonanța Trenuleț
Câciu a afirmat că „ordonanța trenuleț” contribuie la atingerea țintei de deficit bugetar de 7%, stabilită de Guvern în colaborare cu reprezentanții Comisiei Europene. Aceasta sugerează că măsurile adoptate sunt orientate spre stabilizarea situației financiare a țării.
