Victor Guzun despre Digitalizarea Serviciilor Publice în Republica Moldova
Victor Guzun, diplomat și fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia, a discutat în cadrul emisiunii „În Fața Ta” difuzate pe Digi 24 despre progresele înregistrate în digitalizarea serviciilor publice din Republica Moldova. El a subliniat importanța experienței sale în Estonia, țară care a implementat politici de digitalizare ce servesc drept model pentru Europa.
Strategia Digitalizării în Republica Moldova
Guzun a evidențiat că Republica Moldova reprezintă un exemplu pozitiv în ceea ce privește digitalizarea. Conform strategiei de transformare digitală, până în anul 2030, toate cele aproximativ 700 de servicii publice vor fi disponibile exclusiv în format digital. De asemenea, toate schimburile de date între instituții trebuie să se realizeze tot în format digital până la aceeași dată. Strategia subliniază că niciun cetățean nu va fi exclus din acest proces, punând accent pe rolul central al cetățeanului în implementarea sa.
Beneficiile Semnăturii Digitale
Un aspect important menționat de Guzun este disponibilitatea semnăturii digitale pentru toți cetățenii. Aceasta le permite utilizatorilor să se autentifice în diverse sisteme digitale, iar instituțiile publice și private le recunosc drepturile. Guzun a exemplificat utilizarea aplicației EVO, care îi permite să acceseze documentele publice fără a fi nevoie să își prezinte fizic permisul de conducere, având în vedere că aplicația este suficientă din punct de vedere legal. Prin intermediul acestei aplicații, utilizatorii pot face programări pentru servicii publice sau pot solicita documente precum pașaportul sau buletinul de identitate, totul semnând digital.
Serviciile Digitale M-Delivery
În plus, Guzun a menționat programul M-Delivery, care permite livrarea documentelor direct acasă, indiferent de locația utilizatorului, fie că acesta se află în Moldova, Estonia sau în altă parte a lumii. El a specificat că cazierul judiciar, un serviciu public frecvent utilizat, poate fi obținut complet digital, facilitând astfel accesul la informații esențiale pentru cetățeni.
Digitalizarea și Educația
Vorbind despre Estonia, Guzun a subliniat că copiii semnează digital încă de la vârsta de 7 ani. El a exprimat satisfacția de a trăi într-o societate digitalizată, care îi permite să își valorifice timpul și să se dedice activităților care îi plac, fără a fi nevoit să piardă timp în instituții publice sau în trafic. Guzun a adăugat că acest sistem digital se integrează eficient și în educația copiilor, subliniind beneficiile pe care le aduce digitalizarea în viața de zi cu zi.
Importanța digitalizării în educație și societate
Un diplomat subliniază beneficiile pe care le aduce utilizarea serviciilor digitale în educație, menționând exemplul copiilor din Estonia care pot semna digital încă de la vârsta de 7 ani. Această practică permite o gestionare mai eficientă a timpului, oferind copiilor oportunități de a se dedica activităților practice, cum ar fi cursurile de robotică sau cele sportive. Conform diplomatului, acest sistem reduce semnificativ sarcinile obligatorii, permițând astfel tinerelor generații să se concentreze pe ceea ce este cu adevărat valoros.
Votul electronic în Estonia
Diplomatul menționează că Estonia a implementat votul electronic timp de 20 de ani, fără a înregistra fraude la alegeri. De la introducerea acestui sistem în 2005, votul online a devenit o practică obișnuită pentru cetățeni, care își pot exercita dreptul de vot prin intermediul unei semnături digitale. Este esențial ca votul electronic să nu fie un subiect de dispută politică, ci un drept fundamental al cetățenilor, mai ales în contextul în care un număr semnificativ de moldoveni trăiesc în diaspora și nu au acces facil la vot.
Digitalizarea ca proces social
Conform diplomatului, digitalizarea nu ar trebui privită doar ca un aspect tehnologic. În realitate, majoritatea eforturilor de digitalizare sunt legate de dimensiunea socială și umană, în timp ce tehnologia reprezintă doar o mică parte din acest proces. Au fost purtate discuții cu oficiali din România pe această temă, în care s-a subliniat importanța învățării din experiența Estoniei, nu doar în ceea ce privește realizările, ci și greșelile pe care este util să le evite alte țări, inclusiv România și Republica Moldova.
