Deciziile inițiale ale echipei lui Donald Trump
Primele măsuri adoptate de echipa președintelui ales Donald Trump sugerează o abordare mai degrabă orientată spre subordonarea aliaților decât spre confruntarea adversarilor. Deși Europa are motive să fie îngrijorată, temerile sale nu ar trebui să conducă la o atitudine de victimă, conform unei analize recente. Această situație reamintește de afirmațiile fostului președinte rus Dmitri Medvedev, care a subliniat necesitatea susținerii proceselor distructive în Europa.
Studiul despre alegerea victimelor
Un studiu notabil realizat în 1981 de sociologii Betty Grayson și Morris Stein a explorat modul în care hoții își aleg victimele. Aceștia au montat o cameră de supraveghere pe un trotuar aglomerat din New York, înregistrând pietonii care treceau pe acolo. Înregistrările au fost ulterior prezentate deținuților dintr-o închisoare de pe coasta de est, care fuseseră condamnați pentru infracțiuni violente, cum ar fi jafuri și crime, comise împotriva unor persoane necunoscute.
Deținuților li s-a cerut să evalueze fiecare pieton pe o scală de la 1 la 10, de la „foarte ușor de jefuit” la „trebuie evitat, ar fi prea dificil”. Rezultatele studiului au fost surprinzătoare, toți deținuții alegând aceeași persoană ca fiind cea mai promițătoare țintă. Alegerile lor nu erau influențate doar de criterii precum sexul, rasa sau vârsta, ci și de limbajul nonverbal al pietonilor, cum ar fi postura, gesturile și nivelul de încredere afișat.
Aprobarea globală pentru Trump
Întoarcerea lui Trump la Casa Albă este anticipată cu optimism de o mare parte a lumii. Afirmațiile sale legate de Groenlanda și Canada, precum și comentariile lui Elon Musk referitoare la schimbările de lideri în Marea Britanie, reflectă strategia lui Trump de a-și forța aliații să-i acorde atenție. Un sondaj global realizat la sfârșitul anului 2024 de Consiliul European de Relații Externe arată că, deși europenii și sud-coreenii îl percep pe Trump ca pe un perturbator, în alte regiuni ale lumii există o impresie favorabilă asupra impactului său asupra Americii și a păcii mondiale.
Este important de menționat că acest sprijin extins pentru Trump ar putea fi influențat de entuziasmul natural generat de o victorie electorală. Atitudinile față de el ar putea suferi modificări rapide, în special dacă măsurile economice amenințate încep să își facă efectul sau dacă președintele ales nu reușește să rezolve conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, așa cum a promis. Disprețul său față de normele internaționale este perceput mai favorabil în rândul țărilor neoccidentale, comparativ cu percepția de ipocrizie din partea țărilor din vest.
SUA sub conducerea lui Trump: O mare putere normală
Sub mandatul lui Trump, Statele Unite se vor transforma în sfârșit într-o mare putere normală, una imperială, dar fără a se comporta ca un cruciat. SUA nu se va mai pretinde superioară altor națiuni, ci va acționa ca o țară care nu se teme să își afișeze forța.
Punctul de vedere al lumii neoccidentale
Deși o parte semnificativă a lumii neoccidentale are o percepție pozitivă asupra lui Trump, multe dintre aceste țări își îndreaptă atenția către China ca posibil lider hegemon al lumii, mai degrabă decât către SUA. În ciuda impresiei că Trump ar fi întors spatele Europei, numeroase națiuni din afara Occidentului continuă să considere Europa o putere de temut.
Strategia globală a lui Trump și relațiile cu Rusia și China
În 2016, strategia globală a lui Trump a inclus obiectivul de a diviza China și Rusia, dar acest plan nu mai pare fezabil. Sondajele recente arată că, în ultimul an, societățile și liderii din Rusia și China au început să se perceapă ca aliați, consolidându-și relațiile.
Percepția europeanilor asupra SUA
În prezent, doar unul din cinci europeni consideră Statele Unite un aliat de încredere. Pe măsură ce America pare să își abandoneze aliații, Moscova și Beijingul au redescoperit beneficiile parteneriatului. Cu toate acestea, Europa trebuie să evite să se comporte ca o victimă în această atmosferă internațională tensionată.
Reacția Europei la noua administrație a SUA
Statele europene nu ar trebui să se grăbească în a se conforma sau a se opune cu fermitate noului președinte al SUA. Este esențial ca acestea să își aloce timp pentru a decide cum să interacționeze cu giganții tehnologici din America și cum să reacționeze la amenințările legate de taxele de import.
Negocieri și strategii de securitate
Europa ar trebui să inițieze negocieri deschise cu Turcia și alte puteri neoccidentale pentru a discuta despre garanțiile de securitate pentru Ucraina. În cazul în care Trump va exercita presiune, liderii europeni ar trebui să adopte o abordare derutantă, concentrându-se pe problemele interne ale societăților lor, în loc să se opună direct lui Trump.
Concluzie: Vârful influenței lui Trump
Cheia pentru orice strategie europeană ar trebui să fie conștientizarea faptului că, paradoxal, data de 20 ianuarie nu marchează doar începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, ci și vârful influenței sale globale.
