Friedrich Merz devine cancelar al Germaniei
Friedrich Merz a fost ales recent cancelar al Germaniei, obținând majoritatea necesară în urma unui al doilea vot în Bundestag, desfășurat marți. Eșecul său de a obține suficiente voturi în primul tur al aceleași zile a surprins scena politică, evidențiind provocările cu care se va confrunta, chiar dacă se prezintă ca un posibil lider puternic pentru Europa.
Un început fragil pentru Merz
Chiar dacă a reușit să adune voturile necesare, Merz își va începe mandatul având o imagine afectată și o poziție slăbită. Această situație este agravată de subminarea continuă din partea administrației Trump, care a fost un aliat important al Germaniei de-a lungul decadelor. În mod evident, administrația președintelui Donald Trump pare hotărâtă să-l fragilizeze pe Merz, oferind sprijin adversarilor săi politici, în special partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Popularitatea în scădere și provocările interne
În perioada dintre câștigarea alegerilor din februarie și preluarea funcției de cancelar, popularitatea lui Merz a scăzut semnificativ, în contextul atacurilor constante din partea AfD, care se pregătește să devină principalul partid de opoziție în Parlament. Un aspect neașteptat pentru Merz a fost sprijinul pe care AfD l-a primit din partea administrației Trump, în ciuda clasificării recente a partidului ca organizație extremistă de către agenția federală de informații din Germania.
Reacții internaționale și tensiuni interne
Eticheta de extremist a fost contestată de oficiali americani, precum secretarul de Stat Marco Rubio, care a caracterizat-o drept „tiranie deghizată”. Rubio a subliniat că adevărata extremă nu o reprezintă AfD, ci politicile de imigrație ale establishmentului german. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a susținut o idee similară, acuzând „establishmentul german” de a recrea ziduri de separare în societate.
Provocările lui Merz în fața extremismului
Merz, care provine din partidul de centru-dreapta Creștin-Democrat (CDU), se află într-o poziție delicată, având în vedere alegerea sa de a nu colabora cu AfD, în ciuda promisiunii de a adopta o abordare mai severă asupra imigrației. În schimb, a decis să formeze o coaliție cu Partidul Social-Democrat (SPD) de centru-stânga, care a obținut rezultate dezamăgitoare în alegerile naționale recente.
Un guvern fragil în fața extremismului
Prin această alegere, Merz se află la conducerea unei coaliții a partidelor tradiționale care se confruntă cu un declin semnificativ, iar noul său guvern va deține una dintre cele mai fragile majorități parlamentare de după al Doilea Război Mondial, având doar 52% din locurile din Parlament. Această situație complicată va necesita abilități politice deosebite pentru a naviga provocările care vin.
Provocările Marii Coaliții a lui Merz
Coalițiile politice din Germania au fost denumite „mari coaliții” datorită majorității lor semnificative, însă actuala „mare coaliție” condusă de Merz nu reușește să impresioneze, fiind considerată cea mai slabă astfel de alianță din istorie. Această situație l-a expus pe liderul conservator la critici, fiind acuzat că se află la conducerea unui partid în declin.
Ascensiunea AfD
În calitate de lider al unei structuri politice fragile, Merz se află într-o poziție vulnerabilă față de atacurile din partea partidului AfD. Reprezentanții acestui partid îl caracterizează constant pe Merz ca un stângist mascat, subliniind refuzul său de a colabora cu ei și acceptarea cheltuielilor generatoare de datorii după obținerea victoriei electorale, ceea ce contrazice complet retorica sa din campanie.
AfD a început să beneficieze de această situație, câștigând teren în sondaje pe măsură ce CDU-ul lui Merz a înregistrat o scădere, ajungând pe prima poziție într-un sondaj realizat la sfârșitul lunii aprilie.
Sprijinul continuu al Administrației Trump pentru AfD ar putea contribui la destigmatizarea partidului în Germania, susținând narațiunea acestuia cu privire la persecuția politică pe care o consideră nedreaptă. Co-lidera AfD, Alice Weidel, a subliniat pe platforma X că, având în vedere puterea partidului în sondaje, există intenția de a suprima opoziția și libertatea de exprimare.
Declarațiile lui Merz
Luni, Merz a declarat că îi pare „de neconceput” ca liderii AfD să devină președinți ai comisiilor parlamentare, având în vedere clasificarea partidului ca extremist de către agenția de informații interne. Această poziție a pus capăt unei dezbateri inițiate de liderul său parlamentar, care a propus o abordare mai deschisă față de extrema dreaptă.
Implicarea în Relațiile Transatlantice
Sprijinul american pentru AfD ar putea adăuga complexitate relațiilor transatlantice, conform lui Dominik Tolksdorf, expert în relații internaționale. Acesta a menționat că situația reprezintă o provocare majoră pentru Merz, comparabilă cu alte subiecte importante, precum comerțul, NATO și Ucraina. Dacă Administrația Trump decide să utilizeze acuzația de reprimare a AfD, aceasta ar putea genera presiuni asupra guvernului german, iar modul în care acesta va reacționa în fața acestei noi dimensiuni politice rămâne incert.
Planurile lui Merz pentru Europa
Merz a declarat că își propune să își asume un rol de lider mai activ în Europa, dar slăbiciunea sa pe plan intern ar putea limita această capacitate. El intenționează să călătorească la Varșovia și Paris pentru a revitaliza alianța informală cunoscută sub numele de Triunghiul de la Weimar, care include Polonia, Germania și Franța, o colaborare pe care o consideră crucială pentru o apărare europeană mai robustă. Rămâne de văzut dacă Merz va reuși să pună în aplicare aceste planuri.
În concluzie, Merz a subliniat că mulți europeni așteaptă ca Germania să contribuie semnificativ la succesul proiectului european, afirmând că „trăim vremuri de schimbări profunde” și că este datoria istorică a Germaniei să conducă această coaliție spre succes.
Acțiuni imediate din partea Administrației Trump
Recent, a devenit evident că Administrația Trump intenționează să ia măsuri împotriva unei anumite persoane sau entități. Concluzia a fost formulată de publicația POLITICO, care subliniază direcțiile strategice pe care le va urma administrația în acest context.
Această decizie subliniază angajamentul Administrației Trump de a răspunde rapid și eficient la provocările întâmpinate, demonstrând astfel determinarea sa de a menține controlul asupra situațiilor care ar putea afecta politica internă sau externă.
În concluzie, acțiunile anticipate nu doar că reflectă strategia administrației, ci și intenția de a aborda proactiv problemele curente, având în vedere impactul potențial asupra statului și al cetățenilor săi.
