Cum a început parcursul către papalitate pentru cardinalul american Robert Prevost. „Mai presus de orice alt candidat, bifa două puncte”

STIRIVOX Moderator STIRIVOX
7 Min Citire

Sursa foto: Google Images

0:00

Cardinalul Robert Prevost devine primul papă american

Cardinalul Robert Prevost a fost ales ca primul papă din istorie originar din Statele Unite, o alegere surprinzătoare care, conform unor analize, ar putea fi mai puțin legată de naționalitate și mai mult de experiența sa anterioară. Prevost, care a fost relativ necunoscut pe plan internațional, a petrecut două decenii ca misionar în Peru și a devenit cardinal în 2023, după ce a deținut funcția de episcop în orașul Chiclayo din Peru între 2015 și 2023.

În conclavul din Capela Sixtină, unde 133 de cardinali s-au reunit pentru a-l alege pe succesorul papei Francisc, naționalitatea lui Prevost a fost un factor semnificativ. Fernando Morales-de la Cruz, un activist pentru drepturile civile din Guatemala, a afirmat: „Pentru noi, el este al doilea papă latino-american.” Prevost deține dublă cetățenie, americană și peruană.

Experiența anterioară la Vatican

Deosebit de Francisc, care a fost ales papă în 2013 fără experiență anterioară la Vatican, Prevost nu este străin de instituțiile bisericești. În ultimii doi ani, el a condus influentul Dicaster al Episcopilor de la Vatican, responsabil pentru numirea episcopilor în întreaga lume. De asemenea, a participat la două întâlniri ale episcopilor organizate de Francisc în 2023 și 2024, ceea ce i-a permis să fie familiarizat cu problemele majore cu care se confruntă Biserica Catolică, care are 1,4 miliarde de membri.

Decizia cardinalilor și contextul alegerei

Întrucât conclavul a fost secret, detalii despre procesul de alegere nu sunt încă disponibile, dar există speculații cu privire la deciziile cardinalilor. Unii susțin că Prevost a reușit să depășească scepticismul inițial legat de faptul că un cardinal din Statele Unite ar putea deveni papă. Michael Sean Winters, un comentator din SUA, a menționat că înainte de conclav, existau temeri că naționalitatea ar putea fi un impediment, dar cardinalii au ajuns la concluzia că experiența sa din America Latină este un avantaj.

„Cardinalii își doreau pe cineva cunoscut în rândul lor, care să continue reformele lui Francisc”, a afirmat Winters. Prevost a fost perceput ca având toate calificările necesare pentru a îndeplini această misiune. În contextul politic actual, în care Donald Trump se află la al doilea său mandat, cardinalii au considerat important să promoveze un alt american în fruntea Bisericii, având în vedere criticile lui Francisc la adresa președintelui.

Astfel, alegerea lui Cardinal Prevost ca papă marchează un moment semnificativ în istoria Bisericii Catolice, având potențialul de a aduce noi perspective și direcții în conducerea spirituală a creștinilor din întreaga lume.

Alegerea unui nou papă: conclav rapid și favoriți surprinzători

Natalia Imperatori-Lee, profesor universitar și expert catolic la Universitatea Manhattan din New York, a declarat că un „american nu a făcut parte din procesul de decizie” în cadrul conclavului recent.

Favoriți înainte de conclav

Miercuri, înainte de începerea conclavului, doi cardinali erau considerați principali pretendenți la scaunul papal: italianul Pietro Parolin și filipinezul Luis Antonio Tagle. Cardinalii au desfășurat voturi în prima zi și de patru ori în ziua următoare.

Fumul alb și alegerea rapidă

Când fumul alb a ieșit din coșul Capelei Sixtine joi, la ora 18:08 (16:08 GMT), a anunțat alegerea unui nou papă. Mulți dintre cei care urmăreau evenimentul s-au gândit că este vorba despre Parolin sau Tagle. Ora emiterii fumului alb sugerează că papa a fost probabil ales în cea de-a patra rundă de votare, ceea ce indică un rezultat rapid. Spre comparație, Francisc a fost ales în cea de-a cincea rundă în conclavul din 2013, iar în 1978 au fost necesare opt runde de vot pentru ca Ioan Paul al II-lea să fie ales.

Asemenea lui Prevost, cardinalul polonez Karol Wojtyla nu era considerat favoritul la începutul conclavului.

Consensul și discursul pregătit

Un cardinal care nu a participat la conclav, din cauza vârstei de peste 80 de ani, a declarat că, pe baza experiențelor sale anterioare, un consens s-ar fi creat probabil în cea de-a treia rundă. În runda următoare, Prevost a obținut cele două treimi necesare pentru a câștiga alegerile. Cea de-a treia rundă de voturi a avut loc joi dimineață, după care cardinalii au luat o pauză pentru masă.

Acest cardinal, care a vorbit sub anonimat, a menționat că Prevost ar fi putut profita de timpul liber pentru a-și alege numele papal și a începe să-și contureze primul discurs ca lider al Bisericii.

Apariția publică și discursul inaugural

Când papa Leon a apărut pentru prima dată la balconul Bazilicii Sfântul Petru, după aproximativ 70 de minute de la alegerea sa, a salutat zecile de mii de oameni din piață citind dintr-un text scris. Spre deosebire de precedenții patru papi, care nu au folosit un text scris la prima apariție publică, Francisc a ales să vorbească improvizat în 2013, după un simplu „Buonasera” (Bună seara!).

Reflecții asupra alegerii

Întrebat de un reporter de la postul italian Channel 4 cu două zile înainte de conclav dacă se așteaptă să fie ales papă, Prevost a răspuns: „Totul este în mâinile Sfântului Duh.” Reporterul a subliniat experiențele pe care cardinalul le-ar putea aduce în rolul său de papă, menționând că s-a născut în SUA, trăiește în Peru și cunoaște episcopi din diverse colțuri ale lumii datorită funcției sale de la Vatican. „Toate acestea sunt adevărate, da”, a confirmat Prevost.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *